Miercuri, 20.03.2024, ora 11.00, la Cercul Militar National/CCA, sala “Cinema” va avea loc Adunarea Generala a Asociației Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă și în Retragere “Costin D. Nenițescu”. Se va prezenta Raportul de activitate anual al Consiliului Director, după care, “discuții” la restaurantul CMN.
R O M Â N I A NECLASIFICAT
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar unic
CASA DE PENSII SECTORIALĂ
PRECIZĂRI PRIVIND MODIFICĂRILE ADUSE LEGII NR.223/2015 PRIVIND PENSIILE
MILITARE DE STAT ŞI ART.101 DIN LEGEA NR. 227/2015 PRIVIND CODUL FISCAL, ÎN
VIGOARE CU DATA DE 01.01.2024
La data de 20 octombrie 2023, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
950 Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, lege care va intra în vigoare la data de 01 ianuarie 2024.
Principalele modificări prevăzute de actul normativ sunt:
- Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 65 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, până în anul 2035, conform eşalonărilor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.
- Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3 la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la
data deschiderii drepturilor de pensie. Eșalonarea din această anexă prevede faptul că numărul lunilor care constituie baza de calcul utilizată la stabilirea pensiei de serviciu crește de la 12 luni în luna ianuarie 2024 la 300 luni în luna ianuarie 2043.
Indicele preţurilor de consum lunar este publicat de Institutul Național de Statistică și poate fi găsit pe site-ul instituției (www.insse.ro).
Soldele/Salariile lunare brute utilizate la stabilirea bazei de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat nu se actualizează dacă indicele preţurilor de consum lunar prezintă valori negative. - Din baza de calcul prevăzută la articolul 28 alineatul (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 01.01.2024 se exclud și următoarele tipuri de venituri, astfel:
sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. I – Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. II –
Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate şi asistenţă socială» la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
sporul acordat în temeiul art. 7 din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare;
stimulentul de risc acordat în temeiul art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/2020, cu modificările şi completările ulterioare;
stimulentele financiare lunare acordate în temeiul art. 193 alin. (61) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
majorarea încasată, potrivit legii, de personalul care nu a beneficiat de zile libere acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ;
contravaloarea serviciilor turistice acordată potrivit legii. - Pentru pensiile militare de stat stabilite până la data de 1 ianuarie 2030, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, la alegerea persoanelor în cauză, dintr-un număr de luni consecutive, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, după caz, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
- La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
- Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare va fi actualizată prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne și directorului Serviciului Român de Informații în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023.
- Cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza prevederilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin Legea nr. 282/2023, nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu.
- Persoanele care, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 282/2023, respectiv data de 1 ianuarie 2024, îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din Legea 223/2015 în vigoare anterior modificărilor şi completărilor aduse acestora prin prezenta lege pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective.
- Începând cu data de 1 ianuarie 2024, pentru venitul lunar din pensii militare de stat, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; - (iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În anul 2024, conform prevederilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat câştigu salarial mediu brut este în cuantum de 7.567 lei.
- Potrivit prevederilor art. 101 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, câștigul salarial mediu net, este în cuantum de 4.427 lei.
ANEXĂ la hotărâre NORME de aplicare a prevederilor Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii CAP. I Contractul de asigurare socială, declarația nominală de asigurare și declarația individuală de asigurare ART. 1 (1) În situațiile în care, pentru anumite perioade ulterioare datei de 31 martie 2001, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii, respectiv veniturile brute lunare realizate pe baza cărora se determină punctajul lunar, nu pot fi dovedite prin declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, și/sau prin declarația nominală de asigurare, sau se constată erori în cuprinsul acestor declarații, persoana în cauză sau reprezentantul legal al acesteia poate prezenta la depunerea cererii de pensionare la casa teritorială de pensii competentă alte documente doveditoare. (2) Documentele doveditoare prevăzute la alin. (1) pot fi: a) carnetul de muncă, cu înregistrările efectuate potrivit normelor legale, în original și în copie; b) certificate cu informații extrase din registrele generale de evidentă a salariaților depuse de angajatori potrivit art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind întocmirea și completarea registrului general de evidentă a salariaților, cu modificările și completările ulterioare; c) certificate/adeverințe eliberate în condițiile legii de Arhivele Naționale sau de către deținătorii legali ai arhivelor foștilor angajatori; d) hotărâri judecătorești prin care se reconstituie elementele necesare stabilirii drepturilor de pensie; e) alte documente prevăzute de lege privind stagiul de cotizare și veniturile brute lunare realizate. (3) Documentele prevăzute la alin. (2), cu excepția celor prevăzute la alin. (2) lit. a) – c), se prezintă în original sau, în copie certificată, după caz. (4) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică numai în situațiile în care se dovedește că angajatorul sau entitatea asimilată angajatorului, precum și persoana juridică sau fizică plătitoare de venituri persoanelor prevăzute la art. 6 alin.(1) lit. f), altele decât cele care depun declarație individuală de asigurare, se află în imposibilitatea de a întocmi și de a depune declarația nominală de asigurare sau declarația nominală de asigurare rectificativă, după caz. Dovada imposibilității angajatorului de a întocmi și de a depune declarația nominală de asigurare sau pe cea rectificativă a declarației nominale de asigurare se face prin document emis de Registrul Comerțului din care să rezulte faptul că acesta a fost radiat. (5) Prin excepție de la prevederile alin.(1)-(4), în situația în care pentru anumite perioade de după 31 martie 2001 persoana în cauză sau reprezentantul legal al acesteia constată erori în cuprinsul declarațiilor prevăzute la alin.(1), în ceea ce privește datele de identificare ale asiguratului (nume, prenume, CNP), aceștia pot prezenta, în vederea rectificării acestor erori, ulterior datei constatării, la casa teritorială de pensii competentă alte documente doveditoare întocmite, în condițiile legii, de instituțiile abilitate. ART. 2 (1) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, denumită în continuare, lege, se poate încheia de orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 5 alin. (1) și (2) din lege, respectiv: – este cetățean român, cetățean al altor state sau apatrid și are domiciliul sau reședința în România; – este cetățean român, cetățean al altor state sau apatrid și nu are domiciliul sau reședința în România, dar îndeplinește condițiile prevăzute de instrumentele juridice internaționale la care România este parte pentru a fi asigurat al sistemului public de pensii. (2) Contractul de asigurare socială prevăzut la alin. (1) se încheie în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă, sau, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensii. ART. 3 (1) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3) din lege se poate încheia de orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 5 alin. (1) și (2) din lege, respectiv: – este cetățean român, cetățean al altor state sau apatrid și are domiciliul sau reședința în România; – este cetățean român, cetățean al altor state sau apatrid și nu are domiciliul sau reședința în România, dar îndeplinește condițiile prevăzute de instrumentele juridice internaționale la care România este parte pentru a fi asigurat al sistemului public de pensii. (2) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3) din lege se poate încheia doar de persoanele care nu au calitatea de pensionari în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre UE sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale. (3) Perioada pentru care se poate încheia contractul de asigurare socială prevăzut la alin. (1) este de cel puțin o lună și de cel mult 6 ani calendaristici (72 de luni) anteriori lunii încheierii contractului și este cuprinsă între data împlinirii vârstei de 18 ani și data împlinirii vârstei standard de pensionare. (4) În intervalul de 6 ani calendaristici, poate fi solicitată asigurarea pentru una sau mai multe perioade de timp, continue sau disparate, situate în intervalul menționat la alin. (3). (5) Perioadele pentru care persoana poate încheia contractul de asigurare socială prevăzut la alin. (1) sunt cele în care nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre ale UE sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale. (6) În intervalul de 6 ani se pot încheia și mai multe contracte de asigurare socială cu condiția ca perioadele de asigurare înscrise în acestea, cumulate, să nu depășească acest interval. (7) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3) din lege poate fi încheiat și de către persoanele care, anterior intrării în vigoare a legii, au avut încheiate contracte de asigurare socială cu același obiect în baza altor acte normative. (8) Perioada pentru care se încheie contractul de asigurare socială prevăzut la alin. (1) constituie stagiu de cotizare contributiv și se valorifică pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. ART. 4 (1) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3) din lege se încheie între persoana interesată sau, după caz, reprezentantul legal ori mandatarul acesteia, desemnat prin procură specială, și casa teritorială de pensii competentă în funcție de domiciliul sau reședința acestora. (2) În situația în care persoana interesată nu și-a desemnat un reprezentat legal sau mandatar și nici nu mai are domiciliul sau reședința în România, va încheia contractul de asigurare cu casa teritorială de pensii din raza ultimului domiciliu sau ultimei reședințe avut/avute în România. (3) Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă și produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii. (4) În situația în care contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) din lege se încheie direct de către persoana interesată, care urmează să beneficieze de asigurare, aceasta va prezenta actul de identitate, în original și copie. (5) În situația în care contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3) din lege se încheie direct de către persoana interesată, care urmează să beneficieze de asigurare, aceasta va prezenta actul de identitate, în original și copie, și declarația prevăzută în Anexa nr. 12 din lege, completată. (6) În situația în care contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) din lege se încheie de către mandatarul persoanei care urmează să beneficieze de asigurare, acesta va prezenta, pe lângă actul său de identitate, în original și copie, și procura specială în condițiile legii. (7) În situația în care contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3) din lege se încheie de către mandatarul persoanei care urmează să beneficiază de asigurare, aceasta va prezenta, pe lângă actul său de identitate, în original și copie, declarația prevăzută în Anexa nr. 12 din lege, completată și procura specială în condițiile legii. (8) Obiectul procurii prevăzute la alin. (6) și alin. (7) îl constituie împuternicirea mandatarului de a încheia contractul de asigurare prevăzut la art. 6 alin. (2) și/sau alin. (3) din lege, în numele mandantului, respectiv persoanei care va beneficia de asigurare, de a achita contribuția de asigurări sociale datorată de persoana asigurată, semnarea oricăror documente care implică încheierea și derularea contractului de asigurare etc. (9) Actele de identitate care se prezintă, în original și copie, la încheierea contractului de asigurare socială sunt, după caz: – carte de identitate, carte de identitate simplă, carte electronică de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate, aflate în termen de valabilitate; – pașaport românesc sau străin (diplomatic, de serviciu, diplomatic electronic, de serviciu electronic, simplu, simplu electronic, simplu temporar) sau titlu de călătorie, aflate în termen de valabilitate; – orice alt document emis de statul al cărui cetățean este, prin care se face dovada identității persoanei și a cetățeniei –în cazul cetățenilor străini cu domiciliul în alt stat. ART. 5 (1) Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale pentru persoanele care încheie contracte de asigurare socială prevăzute la art. 6 alin.(2) și (3) din lege o constituie venitul lunar asigurat, înscris în acestea, care este ales de persoana interesată, cu respectarea prevederilor legii. (2) Venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin.(2) și (3) din lege poate fi modificat, din inițiativa asiguratului, prin încheierea unui act adițional la contractul de asigurare socială (anexa nr. 13 la lege). (3) Actul adițional la contractul de asigurare socială produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii competentă și are același regim juridic ca și contractul de asigurare socială. (4) Venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin.(2) din lege, se modifică din inițiativa casei teritoriale de pensii competente, prin notificarea scrisă a asiguratului, ori de câte ori venitul lunar asigurat este mai mic decât cel prevăzut la art. 33 alin.(1) din lege. ART. 6 (1) În situația în care, pe parcursul derulării unui contract de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin.(2) și (3) din lege, asiguratul își schimbă domiciliul sau reședința, poate solicita transferul contractului de asigurare la casa de pensii teritorială în raza căreia și-a stabilit noul domiciliu sau noua reședință, prin încheierea unui act adițional la contractul de asigurare socială. (2) Transferul contractului de asigurare socială de la o casă teritorială de pensii la alta nu presupune rezilierea/denunțarea acestuia de către casa teritorială de pensii la care a fost încheiat contractul de asigurare socială și nici încheierea unui nou contract de către casa teritorială de pensii care preia, ci doar o modificare a termenilor contractului încheiat inițial. (3) Asiguratul va beneficia de toate prestațiile de asigurări sociale stipulate în contractul de asigurare socială încheiat cu casa teritorială de pensii de la care s-a transferat. ART. 7 Constatarea rezilierii contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin.(2) din lege, precum și a denunțării unilaterale a contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin.(2) și (3) din lege, se face prin decizie a casei teritoriale de pensii competentă, care are calitatea de asigurător. ART. 8 Durata contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin.(3) din lege expiră în termen de 1 an de la data încheierii acestuia. ART. 9 (1) În situația în care, pe parcursul derulării contractului de asigurare socială încheiat în condițiile art. 6 alin.(3) din lege, casa teritorială de pensii competentă constată că nu au fost respectate condițiile încheierii acestui contract de asigurare, care au fost asumate de asigurat prin declarația prevăzută în Anexa nr. 12 la lege, va proceda la constatarea nulității contractului de asigurare socială. (2) Constatarea nulității contractului de asigurare socială se va face în baza unei decizii de constatare, iar restituirea sumei achitate cu titlu de contribuție de asigurări sociale se va face conform Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, după notificarea asiguratului și depunerea de către acesta a unei cereri de restituire. ART. 10 (1) Persoanele asigurate la data de 31 august 2024, pe bază de contract de asigurare socială încheiat în condițiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, sau în condițiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează calitatea de persoane asigurate în sistemul public de pensii începând cu data de 1 septembrie 2024, fără a avea obligația încheierii unui nou contract de asigurare socială potrivit prevederilor art. 6 alin.(2) din lege. (2) Asiguratul beneficiază de toate prestațiile de asigurări sociale stipulate în contractul de asigurare socială încheiat în condițiile Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, sau în condițiile Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare. (3) Pentru persoanele prevăzute la alin.(1) venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială se încadrează în limitele prevăzute la art. 33 alin.(1) din lege. (4) Persoanelor prevăzute la alin.(1) le revin în continuare obligațiile stabilite de lege, în cazul asiguraților care se regăsesc la art. 6 alin.(2) din lege. ART. 11 (1) Persoanele care realizează venituri din activități independente și/sau drepturi de proprietate intelectuală, pentru care se datorează contribuție de asigurări sociale, sunt asigurate în sistemul public de pensii, în funcție de situația în care se încadrează potrivit Codului fiscal, fie pe baza declarației individuale de asigurare, fie pe baza declarației nominale de asigurare. (2) În situația în care persoanele care realizează venituri din activități independente și/sau drepturi de proprietate intelectuală îndeplinesc condițiile pentru a fi asigurați ai sistemului public de pensii în baza declarației individuale de asigurare, vor depune acest formular la organul fiscal competent. (3) În situația în care persoanele care realizează venituri din activități independente și/sau drepturi de proprietate intelectuală îndeplinesc condițiile pentru a fi asigurați ai sistemului public de pensii în baza declarației nominale de asigurare, persoana juridică sau fizică plătitoare de venituri va depune declarația nominală de asigurare la organul fiscal competent. CAP. II Stagiul de cotizare în sistemul public de pensii. ART. 12 (1) În situația persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) din lege, constituie stagiu de cotizare contributiv în sistemul public de pensii perioadele pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale. (2) În situația asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (1) lit. f) din lege care au depus declarația individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal se constată că, la sfârșitul anului, în funcție de categoria de venit, venitul net anual determinat sau, după caz, venitul brut anual realizat ori normele anuale de venit determinate potrivit Codului fiscal sunt mai mici decât suma reprezentând 12 salarii de bază minime brute pe tara garantate în plată și aceștia au plătit contribuție de asigurări sociale, stagiul de cotizare contributiv se determină prin raportarea venitului pentru care s-a achitat contribuția de asigurări sociale la salariul minim brut pe tară garantat în plată, în vigoare la data depunerii declarației fiscale. (3) În situația persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3) din lege, asigurate pe baza contractului de asigurare socială, stagiul de cotizare contributiv se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat și plătit, conform legii, contribuția de asigurări sociale. (4) În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin.(2) din lege, asigurate pe baza contractului de asigurare socială, dacă la data rezilierii/denunțării unilaterale al acestui contract, contribuția de asigurări sociale datorată nu este achitată în întregime, stagiul de cotizare se determină prin raportarea sumelor plătite la cota de contribuție de asigurări sociale aplicată asupra bazei lunare de calcul al acestei contribuții. (5) În cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin.(3) din lege, asigurate pe baza contractului de asigurare socială, dacă la data împlinirii termenului prevăzut la art. 31 alin.(3) din lege sau în cazul denunțării unilaterale a acestui contract, contribuția de asigurări sociale datorată nu este achitată în întregime, stagiul de cotizare se determină prin raportarea sumelor plătite la cota de contribuție de asigurări sociale aplicată asupra bazei lunare de calcul al acestei contribuții în vigoare la data încheierii contractului. ART. 13 (1) Perioadele de stagiu de cotizare prevăzute la art. 13 lit. a), lit. c) și lit. d) din lege, constituie stagiu de cotizare contributiv astfel cum este definit la art. 3 lit. r) din lege. (2) Perioadele necontributive prevăzute la art. 13 lit. b) din lege, reprezintă stagiu de cotizare astfel cum este definit la art. 3 lit. q) din lege. (3) Perioadele prevăzute la art. 14 din lege reprezintă perioade asimilate stagiului de cotizare astfel cum este definit la art. 3 lit. q) din lege. (4) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă, necontributiv, perioadele suplimentare la vechimea în muncă/stagiu de cotizare prevăzute la art. 15 din lege. (5) Perioadele necontributive și perioadele asimilate stagiului de cotizare se valorifică la stabilirea prestațiilor de asigurări sociale în condițiile prezentei legi, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public și a realizat stagiu de cotizare contributiv. ART. 14 (1) Stagiului minim de cotizare contributiv prevăzut la art. 47 alin. (2) din lege, reprezintă perioada minimă de timp prevăzută de lege în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă. (2) Stagiul minim de cotizare contributiv și stagiul complet de cotizare contributiv, prevăzut de lege, cuprinde și perioada prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. e) din lege. (3) Începând cu data finalizării eșalonării prevăzute în anexa nr. 5 la lege, stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv și vârsta standard de pensionare, prevăzute de lege, se majorează în funcție de evoluția speranței de viață din România. (4) Majorarea prevăzută la alin. (3) referitoare la modificarea/creșterea stagiului minim de cotizare contributiv, a stagiului complet de cotizare contributiv și a vârstei standard de pensionare se va realiza, la un interval de maximum 3 ani, cu data finalizării eșalonării. (5) În situaţia în care se constată o evoluţie pozitivă a speranţei de viaţă, Consiliul Fiscal care monitorizează parametrii menționați la alin. (3), în baza unui raport, sesizează Guvernul în vederea modificării cadrului legal. În situaţia în care se constată o evoluţie negativă a speranţei de viaţă, parametrii menționați la alin. (3) își păstrează valorile prevăzute de lege. (6) În situaţia în care evoluția pozitivă a speranţei de viaţă menționată la alin. (5) este mai mică de o lună parametrii menționați la alin. (3) își păstrează valorile prevăzute de lege. (7) Începând cu data intrării în vigoare a legii, Consiliul fiscal întocmeşte un raport la fiecare 3 ani, după publicarea proiecțiilor Ageing Working Group (AWG, prin care verifică și confirmă dacă există o evoluţie a speranţei de viaţă care să determine creșterea stagiului minim de cotizare contributiv, stagiului complet de cotizare contributiv şi a vârstei standard de pensionare. În situaţia în care sunt identificate creșteri, Guvernul este obligat să ajusteze acești indicatori, în baza unui act normativ. ART. 15 Perioada pentru care se datorează contribuție de asigurări sociale în sistemul public de pensii se înregistrează în zile lucrate dintre cele lucrătoare, corespunzătoare condițiilor de muncă în care asiguratul își desfășoară activitatea, sau, după caz, în zile lucrătoare din numărul zilelor calendaristice, în cazul perioadelor de concedii medicale. ART. 16 (1) Stagiul de cotizare se determină şi se exprimă în zile calendaristice. (2) Modalitatea tehnică de transformare a zilelor lucrătoare în zile calendaristice, în vederea determinării stagiului de cotizare realizat, se face potrivit procedurii aprobate prin ordin al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP. CAP. III Pensiile din sistemul public de pensii ART. 17 În sistemul public de pensii au dreptul la pensie, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, următoarele categorii de persoane: a) asiguraţii prevăzuţi la art. 6 din lege; b) elevii, ucenicii şi studenţii care au capacitatea de muncă diminuată din cauza bolilor profesionale sau accidentelor de muncă survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale; c) persoanele care, la data solicitării drepturilor de pensie, nu mai au calitatea de asigurat; d) urmaşii persoanelor prevăzute la lit. a)-c), respectiv copiii şi soţul supravieţuitor. A. Pensia pentru limită de vârstă ART. 18 (1) Vârstele standard de pensionare, stagiile minime de cotizare contributive și stagiile complete de cotizare contributive pentru femei şi bărbaţi sunt prevăzute în anexa nr. 5 la lege. (2) La determinarea stagiului minim de cotizare contributiv realizat prevăzut la alin. (1) se au în vedere pentru deschiderea dreptului la pensie conform prevederilor art. 162 din lege și perioadele de stagiu de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu efectiv realizată în celelalte sisteme de asigurări sociale, neintegrate sistemului public de pensii. ART. 19 (1) Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie pentru limită de vârstă respectiv vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare contributiv prevăzute în anexa nr. 5 la lege, începând cu data intrării în vigoare a legii, pot opta pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă sau continuarea activității, până la împlinirea vârstei de 70 ani, în condițiile prevăzute de art. 46 alin. (2) din lege. ART. 20 (1) Reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă, în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite prevăzute la art. 27 din lege, se face corespunzător timpului efectiv lucrat în aceste condiţii, din vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 la lege, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. a) din lege. (2) Reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, se face corespunzător stagiului de cotizare realizat în aceste condiţii, din vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 la lege, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. b) din lege. (3) Reducerea vârstelor standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare în condiții speciale, în locurile de muncă încadrate în condiții speciale, prevăzute la art. 28, precum și în locuri de muncă încadrate în condiții speciale conform legislației în vigoare în perioada 1 aprilie 2001 și până la intrarea în vigoare a legii, se face corespunzător stagiului de cotizare realizat în aceste condiţii, din vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 la lege, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 48 alin. (1) lit. b) din lege. (4) Reducerea vârstelor standard de pensionare potrivit art. 48 alin. (1) lit a) și b) din lege se face numai în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare contributiv. (5) Reducerea vârstelor standard de pensionare pentru stagiile de cotizare realizate în grupa I, grupa a II-a, condiții deosebite și condiții speciale de muncă, se acordă numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii. Art. 21 (1) În situaţia persoanelor care, anterior datei de 1 aprilie 2001, au desfăşurat activitate cel puţin 50% în subteran sau în zona I de expunere la radiaţii, respectiv cel puţin 70% în zona II de expunere la radiaţii, dintre cele încadrate la art. 28 alin. (1) lit. a) şi b) din lege, stagiul de cotizare realizat în aceste condiţii este egal cu timpul lucrat în regim normal de lucru, numai în vederea reducerii vârstei standard de pensionare. (2) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la art. 49 alin. (1) din lege se acordă cu condiția realizării stagiului de cotizare prevăzut la acest articol, pentru fiecare tip de condiție specială în parte. (3) În situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții speciale de muncă mai mici decât cele prevăzute la art. 49 alin. (1), respectiv la art. 50 alin. (1) din lege, pentru fiecare tip de condiție specială în parte, reducerea vârstei standard de pensionare se realizează în condițiile art. 48 alin. (1) lit. b) din lege. (4) În vederea aplicării reducerii vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 49 și art. 50 din lege, nu este necesară îndeplinirea condiției privind realizarea stagiului complet de cotizare contributiv, prevăzut în anexa nr. 5 la lege. ART. 22 (1) Reducerea vârstelor standard de pensionare potrivit art. 48 din lege se face numai în condiţiile realizării stagiului complet de cotizare contributiv. (2) Reducerile vârstelor standard de pensionare acordate asiguraților sistemului public de pensii, prevăzute la art. 48 și art. 51 din lege, precum și cele prevăzute de alte acte normative cu caracter special, pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 11 ani. ART. 23 (1) Femeile care au născut și crescut copiii până la vârsta de 16 ani beneficiază, în condițiile legii, de reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 din lege cu câte 6 luni pentru fiecare copil, respectiv maxim 3 ani și 6 luni pentru 7 și mai mulți copii. (2) Dovada situației prevăzute la alin. (1) se face cu certificatul de naștere al copiilor și declarație pe proprie răspundere că a crescut copiii până la vârsta de 16 ani. (3) De prevederile alin. (1) beneficiază și femeile care au adoptat şi crescut copiii pe o perioadă de cel puţin 13 ani. (4) Dovada situației prevăzute la alin. (3) se face cu certificatul de naștere al copiilor/ hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a încuviinţat adopţia și declarație pe proprie răspundere că a crescut copii timp de cel puțin 13 ani. ART. 24 Pentru persoanele cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, reducerea vârstelor standard de pensionare conform art. 48 alin. (1) lit. c) din lege se face numai pentru anii întregi de privare de libertate, de deportare în străinătate după data de 23 august 1944 şi/sau de prizonierat. ART. 25 (1) Reducerea prevăzută la art. 52 din lege se aplică persoanelor cu handicap care, la data solicitării pensiei, fac dovada acestui statut cu certificatul de încadrare în grad de handicap, emis în condiţiile Legii nr. 448/2006, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare. (2) În vederea aplicării art. 52 din lege, certificatul de încadrare în grad de handicap va conține obligatoriu: a) data dobândirii handicapului; b) gradul de handicap; c) mențiunea că handicapul este permanent; d) menţiunea că certificatul a fost emis pentru aplicarea art. 52 din lege. (3) Reducerea prevăzută la art. 52 din lege se face numai în situația realizării în condiţii de handicap a stagiilor de cotizare contributive prevăzute de lege, în funcție de gradul de handicap. (4) La calculul stagiului de cotizare contributiv, în vederea stabilirii eligibilității pentru acordarea pensiei conform dispozițiilor art. 52 din lege, nu se iau în considerare perioadele de asigurare voluntară în baza unui contract de asigurare. (5) Schimbarea ulterioară înscrierii la pensie a gradului de handicap nu afectează drepturile de pensie acordate, cu excepţia cazului în care certificatul de încadrare în grad de handicap a fost anulat, în condiţiile legii. ART. 26 (1) Prevederile art. 53 din lege se aplică persoanelor cu deficienţă vizuală gravă care fac dovada acestui statut cu certificatul de încadrare în grad de handicap grav emis în condiţiile Legii nr. 448/2006, republicată, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare, care cuprinde următoarele elemente: data ivirii handicapului, gradul de handicap, mențiunea că handicapul este permanent, precum şi faptul că certificatul a fost emis în vederea aplicării art. 53 din lege. (2) Prevederile art. 53 din lege se aplică doar în condițiile realizării unui stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 din lege. Art. 27 (1) Stagiile de cotizare realizate în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) și f) – l) din lege, se consideră stagii de cotizare în condiţii speciale de muncă, numai dacă acestea se desfăşoară în aceste condiții, pe toată durata programului normal de lucru dintr-o lună. (2) Programul normal de lucru din luna respectivă pentru locurile de muncă prevăzute la alin. (1) este cel stabilit prin acte normative specifice domeniului respectiv de activitate. (3) În situaţia în care, potrivit legii, unităţile prevăzute în anexa nr. 3 la lege îşi schimbă denumirea sau sediul ori se reorganizează, inclusiv prin preluarea în totalitate sau în parte a patrimoniului de către o altă societate, locurile de muncă avizate în condiţii speciale, în care până la data la care au intervenit aceste modificări s-au desfăşurat activităţile prevăzute în anexa nr. 2 la lege, rămân în continuare încadrate în condiţii speciale de muncă, dacă respectivele locuri de muncă se regăsesc la noua societate. (4) Controlul privind menţinerea, conform avizului, a locurilor de muncă la noua societate se efectuează de către Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, respectiv CNCAN. (5) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), angajatorul va depune la casa teritorială de pensii „Nota privind locurile de muncă încadrate în condiţii speciale/deosebite, după caz, potrivit Avizului reevaluat/reînnoit pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale/deosebite”, întocmită de către acesta, în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 1 și nota de constatare întocmită de către inspectoratul teritorial de muncă, respectiv CNCAN, din care să rezulte menţinerea, conform avizului, a locurilor de muncă la noua unitate. (6) Încadrarea asiguraţilor în locuri de muncă în care se desfășoară activităţile prevăzute expres în anexa nr. 2 la lege se face de către unităţile prevăzute în anexa nr. 3 la lege, pe baza documentelor şi evidenţelor acestora, întocmite potrivit legii, din care rezultă că activitatea asiguraţilor s-a desfăşurat numai în respectivele locuri de muncă, pe toată durata programului normal de lucru din luna respectivă. ART. 28 (1) Stagiile de cotizare realizate după intrarea în vigoare a legii, în locurile de muncă în condiții deosebite, potrivit art. 27 alin. (2) din lege, se consideră stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă, numai dacă acestea se desfășoară în condițiile în care s-au obținut avizele, respectiv pe durata programului normal de lucru. (2) Programul normal de lucru prevăzut la alin. (1) este cel stabilit prin acte normative specifice. (3) Locurile de muncă considerate ca fiind în condiții deosebite, prevăzute la alin. (1) sunt locurile de muncă pentru care au fost emise avize de încadrare în condiții deosebite și ulterior reînnoite și ale căror termene de valabilitate s-au menținut și prelungit cu respectarea legislației anterioare intrării în vigoare a legii. (4) În situația angajatorului care, după intrarea în vigoare a legii, își schimbă denumirea sau sediul ori se reorganizează, inclusiv prin preluarea în totalitate sau în parte a patrimoniului de către altă societate, fapt atestat prin documente justificative, locurile de muncă care, până la data la care au intervenit aceste modificări, sunt considerate în condiții deosebite potrivit art. 27 alin .(2) din lege, rămân în continuare în aceste condiții, dacă respectivele locuri de muncă se regăsesc la noua societate. (5) Controlul privind menţinerea, respectiv reînnoirea avizului pentru locurile de muncă de la noua societate se efectuează de către Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, respectiv CNCAN, conform competențelor fiecărei instituții. (6) În situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), angajatorul va depune la casa teritorială de pensii „Nota privind locurile de muncă încadrate în condiţii speciale/deosebite, după caz, potrivit Avizului reevaluat/reînnoit pentru încadrarea locurilor de muncă în condiţii speciale/deosebite”, întocmită de către acestea, în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 1 și nota de constatare întocmită de către inspectoratul teritorial de muncă, respectiv CNCAN, din care să rezulte menţinerea, conform avizului reînnoit, a locurilor de muncă la noua unitate. (7) Nominalizarea asiguraţilor în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite se face de către unităţile angajatoare, pe baza documentelor şi evidenţelor acestora, întocmite potrivit legii, din care rezultă că activitatea asiguraţilor s-a desfăşurat numai în respectivele locuri de muncă, pe durata programului normal de lucru. ART. 29 (1) Asiguraţii unui angajator, denumit în condiţiile prezentelor norme prestator, care efectuează, potrivit legii, activităţi dintre cele prevăzute în anexa nr. 2 la lege, pe toată durata programului normal de lucru dintr-o lună, în locuri de muncă aparţinând altei unităţi dintre cele nominalizate în anexa nr. 3 la lege, denumit în condiţiile prezentelor norme beneficiar, încadrate potrivit legii în condiţii speciale, beneficiază pentru aceste perioade de prevederile art. 28 alin. (1) lit. d) din lege. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), prestatorul depune, până la data de 25 a lunii următoare celei în care intervin aceste situaţii, la casa teritorială de pensii în a cărei rază de activitate îşi are sediul, originalul şi copia documentului pe baza căruia, potrivit legii, funcţionează, din care să rezulte că în obiectul de activitate este prevăzută şi desfăşurarea unor activităţi care se regăsesc în anexa nr. 2 la lege, documentul original restituindu-se prestatorului după certificarea conformităţii copiei. (3) În termenul prevăzut la alin. (2), prestatorul depune la casa teritorială de pensii, pe suport hârtie, lista cu asiguraţii care şi-au desfăşurat activitatea, pe durata programului normal de lucru din fiecare lună, numai în locurile de muncă încadrate, potrivit legii, în condiţii speciale. Modelul listei cu asiguraţii este cel prevăzut în anexa nr. 2. (4) Lista prevăzută la alin. (3) se confirmă, în mod obligatoriu, prin semnătură şi ştampilă de către beneficiar şi va fi însoţită de avizul eliberat potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată. (5) Contribuţia de asigurări sociale prevăzută de lege pentru condiţii speciale de muncă se datorează de către prestator. (6) Atribuţiile de serviciu ce revin fiecărui asigurat, în funcţie de sarcinile specifice de muncă, precum şi perioadele în care un asigurat lucrează pe toată durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale potrivit art. 28 alin. (1) lit. d) din lege se stabilesc prin decizie a angajatorului. Această decizie este document justificativ pentru întocmirea declaraţiilor nominale de asigurare sau, după caz, a declaraţiilor rectificative. (7) Orice modificare intervenită în legătură cu locurile de muncă încadrate în condiţii speciale pentru care s-a obţinut avizul menţionat la alin. (4) se comunică de către angajator casei teritoriale de pensii în evidenţa căreia se află documentaţia depusă iniţial. ART. 30 (1) Asigurații unui angajator, denumit în condițiile prezentelor norme prestator, care efectuează, după intrarea în vigoare a legii, activități în locuri de muncă în condiții deosebite potrivit art. 27 alin. (2) din lege, locuri de muncă aparținând altui angajator, beneficiază de încadrarea în condiții deosebite. (2) Locurile de muncă în condiții deosebite prevăzute la alin. (1) sunt locurile de muncă ale căror avize de încadrare în condiții deosebite au fost reînnoite și ale căror termene de valabilitate au fost menținute și prelungite cu respectarea legislației anterioare intrării în vigoare a legii. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1), prestatorul depune, până la data de 25 a lunii următoare celei în care intervin aceste situații, la casa teritorială de pensii în a cărei rază de activitate își are sediul, originalul și copia documentului pe baza căruia, potrivit legii, își desfășoară activitatea la locurile de muncă încadrate în condiții deosebite, ale beneficiarilor, în baza unui aviz reînnoit și al cărui termen de valabilitate a fost menținut și prelungit până la intrarea în vigoare a legii, considerat în condiții deosebite după această dată. (4) În termenul prevăzut la alin. (3), prestatorul depune la casa teritorială de pensii în a cărei rază de activitate își are sediul, pe suport de hârtie, lista cu asigurații care și-au desfășurat activitatea potrivit alin. (1) și (2), pe durata programului normal de lucru, numai în locurile de muncă în condiții deosebite potrivit legii. Modelul listei cu asigurați este cel prevăzut în anexa nr. 2. (5) Lista prevăzută la alin. (4) se confirmă, prin semnătură şi ştampilă de către beneficiar şi este însoţită de avizul reînnoit, menținut și prelungit potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată. (6) Contribuția de asigurări sociale prevăzută de Codul Fiscal pentru condiții deosebite de muncă se datorează de către prestator. (7) Perioadele în care un asigurat lucrează pe durata programului normal de lucru în locuri de muncă în condiții deosebite, potrivit art. 27 alin. (2) din lege, se stabilesc prin decizia prestatorului, în baza căreia se întocmesc declarațiile nominale de asigurare sau, după caz, declarațiile rectificative. B. Pensia anticipată ART. 31 În sensul art. 58 alin. (1) din lege, stagiul complet de cotizare contributiv este cel prevăzut în anexa nr. 5 la lege și este realizat în sistemul public de pensii. ART. 32 (1) La stabilirea stagiului de cotizare contributiv, în vederea acordării pensiei anticipate, precum și la determinarea numărului total de puncte realizat, nu se iau în considerare perioadele de asigurare voluntară prevăzute la art. 58 alin. (2) din lege. (2) La stabilirea stagiului de cotizare contributiv prevazut la alin. (1), în vederea stabilirii eligibilitatii pentru acordarea pensiei anticipate, precum și la determinarea numărului total de puncte realizat, se iau în considerare și perioadele prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. e) din lege. (3) Perioada de stagiu de cotizare de până la 5 ani realizată peste stagiul complet de cotizare contributiv, prevăzută de art. 58 alin. (1) din lege, reprezintă stagiu de cotizare așa cum este definit la art. 3 lit. q) din lege, la care se adauga si perioadele suplimentare la vechimea în muncă/stagiu de cotizare prevăzute la art. 15 din lege. ART. 33 (1) Cuantumul pensiei anticipate se stabilește din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin aplicarea diminuării prevăzute la art. 58 alin. (3) din lege. (2) La calculul pensiei pentru limită de vârstă în vederea stabilirii pensiei anticipate se valorifică stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii, inclusiv perioadele necontributive și perioadele asimilate prevăzute la art. 14 din lege, cu excepția perioadelor de asigurare voluntară prevăzute la art. 58 alin. (2) din lege. ART. 34 (1) Prin sintagma luni de anticipare se înţelege perioada cuprinsă între data acordării pensiei anticipate şi data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 la lege sau, după caz, data împlinirii vârstei standard reduse potrivit legii. (2) Procentul de diminuare, prevăzut la art. 58 alin. (3) din lege, se determină prin înmulţirea numărului de luni de anticipare cu procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare, prevăzut la tabelul nr. 4 din lege. Fracţiunile de lună se întregesc la lună. (3) Procentul de diminuare stabilit potrivit alin. (2) se menţine până la data îndeplinirii condiţiilor privind vârsta standard de pensionare sau vârsta standard redusă, potrivit prevederilor legale (4) La calculul diminuării prevăzută la art. 58 alin. (3) din lege se utilizează rotunjirea matematică. ART. 35 (1) Până la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarul unei pensii anticipate poate opta pentru acordarea pensiei de invaliditate în condițiile legii. (2) În situația prevăzută la alin. (1), pensia de invaliditate se acordă începând cu luna următoare celei în care pensionarul optează, iar plata pensiei anticipate încetează cu aceeași data. C. Pensia de invaliditate ART. 36 (1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive și care au capacitatea de muncă diminuată, dovedită prin decizie medicală asupra capacității de muncă, emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. (2) La stabilirea stagiului de cotizare, în vederea acordării pensiei de invaliditate, precum și la determinarea numărului total de puncte realizat, nu se iau în considerare perioadele de asigurare voluntară prevăzute la art. 61 alin. (2) din lege. ART. 37 Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din subordinea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă, denumit în continuare INEMRCM. ART. 38 (1) Pensia de invaliditate se acordă, dacă au realizat stagiu de cotizare contributiv, următoarelor categorii: a) persoanelor care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale potrivit legii; b) persoanelor care au capacitatea de muncă diminuată din cauza altor boli și accidente care nu au legătură cu muncă; c) persoanelor prevăzute la art. 61 alin. (4) din lege. (2) Pensia de invaliditate se acordă elevilor, ucenicilor şi studenţilor care au capacitatea de muncă diminuată, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale, chiar dacă nu au realizat stagiu de cotizare contributiv. (3) Perioadele de stagiu de cotizare respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu efectiv realizată în celelalte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public de pensii, constituie stagiu de cotizare și se are în vedere la deschiderea dreptului de pensie de invaliditate, conform prevederilor art.162 din lege, doar în condițiile realizării unui stagiu de cotizare contributiv în sistemul public. ART. 39 (1) Stagiul potențial se determină ca diferență între stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 la lege și stagiul de cotizare, realizat până la data acordării pensiei de invaliditate. (2) În situația persoanelor prevăzute la art. 61 alin. (3) din lege, stagiul potential este egal cu stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 la lege, cu respectarea dispozițiilor art. 66 alin. (2) din lege. (3) Stagiul potenţial se determină în ani, luni şi zile. ART. 40 (1) În cazul persoanelor ale căror drepturi de pensie de invaliditate se deschid după data intrării în vigoare a legii, la schimbarea ulterioară a gradului de invaliditate, pensia corespunzătoare noului grad se stabilește conform prevederilor legii, valorificându-se totodată stagiile de cotizare realizate în perioada în care a beneficiat de pensie de invaliditate. (2) În situația prevăzută la alin. (1), nu se valorifică perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare conform art. 61 alin. (2) din lege. (3) Stagiul potenţial se determină conform prevederilor art. 66 din lege, respectiv ca diferență între stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 la lege si stagiul de cotizare realizat până la data schimbării gradului de invaliditate. ART. 41 (1) Pensia de invaliditate se transformă din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă începând cu data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea acesteia şi se acordă cuantumul şi numărul total de puncte realizat cel mai avantajos. (2) Condiţiile pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă se consideră îndeplinite la vârsta standard de pensionare sau la vârsta standard redusă, în condiţiile art. 48-53, respectiv art. 56 din lege, precum şi la vârsta standard redusă în condiţiile prevăzute de alte acte normative. (3) În situaţia persoanelor care nu îndeplinesc condiţia de stagiu minim de cotizare contributiv, trecerea în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă se face din oficiu, la vârsta standard de pensionare, păstrându-se cuantumul şi numărul total de puncte realizat aferente pensiei de invaliditate. (4) În situaţia prevăzută la alin. (1) si (3), indemnizaţia de însoţitor prevăzută la art. 67 din lege se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă. ART. 42 (1) Până la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarul unei pensii de invaliditate poate opta pentru acordarea pensiei anticipate în condițiile legii. (2) În situația prevăzută la alin. (1), pensia anticipată se acordă începând cu luna următoare celei în care pensionarul optează, iar plata pensiei de invaliditate încetează cu aceeași data. D. Pensia de urmaş ART. 43 (1) Beneficiază de pensie de urmaş copiii şi soţul supravieţuitor, în condiţiile legii. (2) În cazul copiilor de peste 16 ani, pensia de urmaş se acordă dacă aceştia urmează studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, indiferent de nivelul ei, fără a depăşi vârsta de 26 de ani. ART. 44 Vârsta de pensionare la care se face referire la art. 75 alin. (1) din lege este vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 la lege. ART. 45 (1) Acordarea pensiei de urmaş prevăzute la art. 76 alin. (1) din lege nu este condiţionată de data ivirii invalidităţii soţului supravieţuitor. (2) Încadrarea în gradul I sau II de invaliditate a soţului supravieţuitor, în vederea obţinerii pensiei de urmaş, se face de către medicul expert al asigurărilor sociale până la împlinirea vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 la lege. Art. 46 Pensia de urmaș prevăzută la art. 77 și 78 din lege poate fi acordată soțului supraviețuitor și după împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5 la lege. ART. 47 Pensia de urmaș se calculează din pensia de invaliditate gradul I și în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă şi acesta era în plată cu pensie de invaliditate gradul II sau III sau pensie anticipată. ART. 48 Copiii și soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susținătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă dintre acestea, plata drepturilor pentru care au optat efectuându-se cu luna următoare solicitării. E. Calculul pensiilor ART. 49 (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință. (2) La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1) fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului. (3) La stabilirea valorii punctului de referință conform dispozițiilor art. 84 alin. (3) din lege se utilizează rotunjirea matematică. ART. 50 Punctajul anual al asiguratului se determină prin împarțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic, indiferent de numărul de luni de stagiu de cotizare realizat în anul respectiv. ART. 51 (1) Pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate ulterior intrării în vigoare a legii, punctajul lunar al asiguratului se determină potrivit art. 85 alin. (7) din lege, prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv. (2) În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile legii se corectează cu raportul dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat, din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale. ART. 52 Punctajul lunar aferent perioadelor de stagiu de cotizare realizate în baza unui contract de asigurare încheiat conform art. 6 alin. (3) din lege, se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de asigurare socială. ART. 53 Numărul total de puncte realizat de asigurat, utilizat la calculul pensiei în sistemul public, se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate. ART. 54 (1) Numărul de puncte de stabilitate se acordă pentru stagiul de cotizare contributiv de peste 25 ani contributivi realizați în sistemul public. (2) Numărul de puncte de stabilitate se acordă și pentru fracțiuni de an, astfel: a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani până la 30 ani inclusiv, 0,04167 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00139 puncte pentru fiecare zi; b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani până la 35 ani inclusiv, 0,06250 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00208 puncte pentru fiecare zi; c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani, 0,08333 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00278 puncte pentru fiecare zi; (3) Numărul de puncte de stabilitate nu se acordă pentru perioadele de stagiu de cotizare contributiv în care se cumulează pensia din sistemul public sau, după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii. (4) La calcularea punctajelor anuale, a punctajelor lunare, a numărului de puncte de stabilitate și a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale, prin rotunjire matematică la a 5-a zecimală. ART. 55 (1) Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează: a) 0,25 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00833 puncte pentru fiecare zi în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii; b) 0,50 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,01667 puncte pentru fiecare zi în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii. (2) Pentru persoanele care au realizat stagii de cotizare contributive în condiții speciale de muncă prevăzute la art. 28 lit. a) și b) din lege se acordă un punct suplimentar pentru fiecare lună, respectiv 0,33333 puncte pentru fiecare zi de stagiu de cotizare contributiv, realizat în aceste condiții. ART. 56 (1) Persoanele care îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a) sau pe cele de la art. 53 din lege beneficiază de 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună, respectiv 0,01667 puncte suplimentare pentru fiecare zi de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap, respectiv deficiență vizuală gravă. (2) Persoanele care îndeplinesc cumulativ condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. b) din lege beneficiază de 0,25 puncte suplimentare pentru fiecare lună, respectiv 0,00833 puncte suplimentare pentru fiecare zi de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap. ART. 57 La calculul pensiei pentru limită de vârstă, prevăzută la art. 52 alin. (1) din lege, la determinarea numărului total de puncte și a stagiului de cotizare realizat, se valorifică și stagiul de cotizare realizat în baza unui contract de asigurare socială. F. Stabilirea şi plata pensiilor ART. 58 (1) Cererea de pensionare, însoţită de actele doveditoare, se depune la casa de pensii competentă teritorial, în funcţie de domiciliul solicitantului, în termen de 30 de zile calendaristice de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare. (2) Solicitantul poate fi titularul dreptului de pensie, tutorele/ curatorul acestuia sau persoana căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor. (3) Cererea de pensionare prevăzută la alin. (1) poate fi depusă și prin mandatar, desemnat prin procură specială, la casa de pensii competentă teritorial în funcţie de domiciliul solicitantului, cu excepția cererilor depuse în aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte. (4) Cererea de pensionare prevăzută la alin. (1), în cazul persoanei care are domiciliul exclusiv în străinătate, care nu intră sub incidența instrumentelor juridice cu caracter internațional la care România este parte, poate fi depusă și prin mandatar desemnat cu procură specială, la casa teritorială de pensii competentă teritorial, în funcție de domiciliul mandatarului. (5) Termenele prevăzute de lege pentru depunerea şi soluţionarea cererilor de pensionare se socotesc pe zile “libere”, în sensul că nu se iau în calcul ziua când încep să curgă şi nici ziua în care s-au sfârşit. În situaţia în care ultima zi este o zi nelucrătoare, respectiv zi de sărbătoare legală, de repaus săptămânal sau când serviciul este suspendat, urmare zilelor libere acordate în zile lucrătoare, prin Hotărâre a Guvernului, termenul se va prelungi până la sfârşitul următoarei zile lucrătoare. ART. 59 (1) În cazul persoanelor care au locul de ședere obișnuită în state cu care România aplică instrumente juridice cu caracter internaţional, regimul de depunere a cererii şi a actelor doveditoare respectă dispoziţiile prevăzute în aceste instrumente juridice. (2) Prin domiciliul persoanei solicitante se înţelege locul unde o persoană îşi are locuinţa statornică sau principală şi se dovedeşte cu actul de identitate, sub rezerva prevederilor art. 5 alin. (3) din lege. ART. 60 Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la instituţia competentă. Decizia casei teritoriale de pensii se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în format electronic, în termen de 10 zile de la data emiterii, ori personal, la sediul instituției emitente. ART. 61 (1) Actele la care se face referire la art. 89 alin. (2) din lege, pentru pensia pentru limită de vârstă și pensia anticipată sunt, după caz: a) cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 3/anexa nr. 4); b) carnetul de muncă (original şi copie); c) carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP (original şi copie); d) carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru țăranii cu gospodărie individual din zonele necooperativizate (original şi copie); e) carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original şi copie); f) alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată; g) actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie (original şi copie); h) livretul militar (original şi copie); i) diploma de absolvire a învăţământului universitar însoțită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi (original şi copie); j) dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate; k) adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă (original); l) adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale (original); m) adeverință privind venitul brut realizat, întocmită conform modelului prevăzut în Anexa nr. 6 la lege; n) certificat de naştere copil (original şi copie); o) hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a încuviinţat adopţia (original şi copie); p) adeverință eliberată de angajator/angajatori din care să rezulte că nu a optat pentru continuarea activității până la împlinirea vârstei de 70 ani, conform art. 46 alin. (2) din lege (original); q) procura specială, pentru mandatar (original şi copie); r) acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare; s) adeverință eliberată de angajator/angajatorii la care își desfășoară activitatea, cu datele de identificare ale acestuia/acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie, conform art. 93 alin. (7) din lege (original). ș) declarație pe proprie răspundere pentru determinarea locului de ședere obișnuită, în aplicarea art. 5 alin. (3) din lege (anexa nr. 5); t) alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie; (2) Actele la care se face referire la art. 89 alin. (2) din lege, pentru pensia de invaliditate sunt, după caz: a) cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 6); b) actele menţionate la alin. (1); c) decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original); d) adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original); e) copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă; f) copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2 avizată de direcția de sănătate publică în caz de boală profesională; g) copie a documentului portabil A1 sau a unui certficat echivalent, care să ateste aplicarea legislației de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveția/Marea Britanie sau întrun alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securității sociale. (3) Actele la care se face referire la art. 89 alin. (2) din lege, pentru pensia de urmaș sunt, după caz: a) cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 7); b) certificatul de deces al susținătorului decedat (original şi copie); c) actele menţionate la alin. (1), pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar; d) actele de stare civilă ale urmaşilor şi ale reprezentantului legal, după caz (original şi copie); e) decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original); f) adeverinţa de studii, în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani (original) sau, după caz, adeverință de studii tradusă și legalizată, în situația în care urmează studiile în străinătate (original); g) actul doveditor al cauzei decesului, pentru acordarea pensiei de urmaș conform art. 76 alin. (2) din lege, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale (copie); h) copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă,în cazul în care decesul a fost cauzat de un accident de muncă; i) copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională – BP2 avizată de direcția de sănătate publică și copie certificat medical constatator al decesului din care să rezulte că decesul a fost cauzat de boală profesională; j) copie a documentului portabil A1 sau a unui certficat echivalent, care să ateste aplicarea legislației de securitate socială din România, în cazul în care accidentul de muncă s-a produs în alt stat membru al UE/SEE/Elveția/Marea Britanie sau întrun alt stat cu care România aplică un instrument juridic bilateral în domeniul securității sociale. (4) Obligația depunerii actelor necesare stabilirii drepturilor de pensie, conform legii, revine în exclusivitate solicitantului. ART. 62 (1) Procura specială la care se face referire la art. 89 alin. (1) din lege se emite potrivit reglementărilor legale în materie. (2) Procura specială care nu este emisă în limba română şi, după caz, apostila vor fi traduse şi legalizate. (3) Modelul de procură specială va fi aprobat prin Ordin al Președintelui Casei Naționale de Pensii Publice. ART. 63 (1) În situația prevăzută la art. 90 alin. (4) lit. a) din lege prezentarea dovezii încetării calității de asigurat este necesară doar în situația persoanelor pentru care medicul expert, prin decizia medicală asupra capacității de muncă, nu confirmă posibilitatea desfășurării activității profesionale. (2) În situația persoanelor care nu fac obiectul alin. (1) și care la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă nu beneficiau de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, iar medicul expert confirmă posibilitatea desfășurării activității profesionale, pensia de invaliditate se acordă începând cu data înregistrării cererii. ART. 64 (1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care copilul beneficiar al pensiei de urmaş a împlinit vârsta de 16 ani, în cazul în care acesta nu face dovada continuării studiilor într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii. (2) Plata pensiei de urmaş se suspendă cu data de 1 noiembrie a anului în curs, în situaţia copiilor urmaşi cu vârstă cuprinsă între 16-26 de ani, dacă nu fac dovada continuării studiilor într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii. (3) Dovada continuării studiilor, în situaţiile menţionate la alin. (2), se prezintă casei teritoriale de pensii în termen de 10 zile de la data începerii anului şcolar/universitar. (4) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (2), reluarea în plată a pensiei de urmaş se face de la data suspendării, respectiv de la data angajării în cazul copilului urmaș, medic rezident, potrivit prevederilor art. 102 alin. (1) lit. d) și j) din lege, cu respectarea termenului general de prescripţie. ART. 65 Pensionarii sistemului public de pensii pot cumula pensia cu orice tip de venit, cu excepția persoanelor prevăzute la art. 105 lit. a) sau b) din lege. ART. 66 (1) Sumele cuvenite și neîncasate de către pensionarul decedat, prevăzute în art. 107 alin. (1) din lege, se plătesc: a) soţului supravieţuitor; b) copiilor; c) părinţilor; d) în lipsa acestora, moştenitorilor în condiţiile dreptului comun. (2) Actele necesare în vederea acordării acestor sume sunt, după caz: a) cerere (anexa nr. 8); b) certificatul de deces, în original şi în copie; c) actul de identitate al solicitantului (original şi în copie); d) actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soț/soție, respectiv gradul de rudenie cu decedatul (original şi copie); e) certificatul de moştenitor (original şi copie); (3) În situația în care sumele cuvenite și neîncasate de către pensionarul decedat sunt solicitate de către moştenitori, în condiţiile dreptului comun, plata se face numai în baza certificatului de moștenitor în care aceste drepturi sunt menționate în masa succesorală. (4) Sumele reprezentând drepturi de pensie cuvenite și neîncasate de către pensionarul decedat pot fi solicitate în termenul general de prescripție, calculat de la data decesului sau dupa caz, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de declarare a decesului. CAP. IV Procedura de încadrare în grad de invaliditate, revizuirea medicală şi contestarea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă A. Procedura de încadrare în grad de invaliditate ART.67 (1) În vederea stabilirii gradului de invaliditate, evaluarea capacităţii de muncă se face la cererea persoanei interesate, de către medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul cabinetelor de expertiză medicală, aflate în subordinea INEMRCM. (2) Evaluarea capacităţii de muncă în vederea acordării pensiei de invaliditate se face până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 la lege. (3) Evaluarea capacităţii de muncă în vederea acordării pensiei de urmaș copiilor prevăzuți la art. 74 lit. c) din lege, se poate face și după împlinirea vârstei standard de pensionare conform anexei nr. 5 la lege. (4) În cazul persoanelor cu locul de ședere obișnuită pe teritoriul unui stat care intră sub incidența instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, procedura de încadrare în grad de invaliditate se efectuează cu respectarea prevederilor respectivelor instrumente juridice. (5) În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, la solicitarea instituției din statul în care persoana este înregistrată cu accident de muncă sau boală profesională, INEMRCM / medicul expert al asigurărilor sociale prevăzut la alin. (1) efectuează evaluarea/expertizarea capacității de muncă și emite rapoarte de expertiză medicală/rapoarte medicale, după caz. ART.68 (1) În vederea evaluării capacităţii de muncă, persoanele care solicită expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării lor în grad de invaliditate depun o cerere la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM, în funcţie de domiciliul solicitantului, de către acesta, respectiv de către aparţinător, în cazul persoanelor nedeplasabile. (2) În sensul prezentelor norme, prin aparținător se înțelege persoana identificată printr-un act de identitate și care depune în numele persoanei nedeplasabile documentele prevăzute la art. 69. (3) În cazul persoanelor având locul de ședere obișnuită în străinătate, care intră sub incidența instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, documentele medicale se transmit cabinetului de expertiză medicală de către casa teritorială de pensii competentă. (4) Cererea pentru expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea încadrării în grad de invaliditate este însoţită de documente medicale și se înregistrează la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă, la data prezentării persoanei, respectiv la data primirii documentelor transmise de casa teritorială de pensii competente, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (3). (5) Cererea prevăzută la alin. (1) se depune cu cel puţin 45 de zile înaintea expirării duratelor maxime de concediu medical prevăzute de lege. Medicul curant acordă concediu medical necesar în vederea finalizării procedurii de expertizare a capacităţii de muncă, în condiţiile actelor normative în vigoare, în materie. (6) Cabinetele de expertiză medicală prevăzute la alin. (1) au sediul la nivelul caselor teritoriale de pensii, în centre medicale, ambulatorii de specialitate sau în spitale, după caz. Listele cu privire la locaţia cabinetelor de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM se afişează public, atât la sediul CNPP, INEMRCM şi la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât şi pe site-urile acestora. ART. 69 (1) Modelul cererii pentru expertizarea medicală a capacităţii de muncă este cel prevăzut în anexa nr. 9. (2) Cererea prevăzută la alin. (1) este însoţită de următoarele acte, în original sau copie, certificate pentru conformitate cu originalul: a) actul de identitate; b) documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi functional respectiv forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii, care să evidențieze evoluția sub tratament și prognosticul recuperator; c) adeverinţa eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical; d) documentul din care să rezulte cauza invalidităţii; e) documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, pentru cazurile prevazute la art. 74 lit. c) din lege. (4) Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt : a) formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă – FIAM, avizat de inspectoratul teritorial de muncă, sau fişa de declarare a cazului de boală profesională – BP2, avizată de direcția de sănătate publică, după caz; b) documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul. (5) În situaţii motivate de imposibilitatea obiectivă a procurării documentelor originale, medicul expert al asigurărilor sociale poate accepta copii simple ale acestora, solicitând titularului documentelor o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte confirmarea exactităţii copiilor cu originalele pe care nu le mai deţine. (6) Documentele medicale eliberate în alte state se acceptă numai însoţite de traducerea lor în limba română, efectuată de un traducător autorizat. (7) Medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita și alte documente, cum ar fi: livretul militar/adeverință emisă de Centrul militar, certificatul de încadrare în grad de handicap și anexa acestuia, adeverință emisă de Inspectoratul Școlar, și alte asemenea documente. ART. 70 (1) Pentru cazurile neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita completarea documentaţiei medicale cu investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare. (2) În situațiile prevăzute la alin.(1) termenul de emitere a deciziei medicale se prelungește cu maximum 30 de zile. Refuzul de a efectua investigatii suplimentare, în termen de 30 de zile, atrage după sine emiterea deciziei de neîncadrare în grad de invaliditate. (3) Investigaţiile sau examinările de specialitate suplimentare se vor efectua în unităţi sanitare de specialitate cu care CNPP are încheiate contracte de prestări de servicii medicale. (4) Procedura de contractare şi de selectare a unităţilor sanitare în vederea încheierii de contracte de prestări de servicii medicale, precum şi obiectul acestor servicii medicale, în aplicarea prevederilor art. 65 din lege, se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNPP, cu respectarea prevederilor legale în domeniu. ART. 71 (1) Pentru bolnavii psihici sau pentru alte cazuri cu afecţiuni grave ori cu o problematică deosebită, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita efectuarea unei anchete sociale de către serviciul de asistenţă socială din cadrul primăriei de domiciliu sau reşedinţă respectiv la domiciliu, la locul de muncă, la unitatea sanitară, particularizată la caz, cu indicarea unor obiective necesare evaluării medicale. (2) Modelul anchetei sociale prevăzut la alin. (1) este cel prevăzut în anexa nr. 10. ART. 72 (1) După înregistrarea/completarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor sociale de la cabinetul, unde a fost depusă cererea de expertiză medicală a capacităţii de muncă, programează solicitantul pentru expertizare în maxim 15 zile calendaristice. (2) Bolnavii netransportabili sunt expertizaţi pe baza documentaţiei medicale. Medicul curant are obligaţia de a completa un referat medical detaliat, care să cuprindă date clinice şi paraclinice pentru susţinerea diagnosticului clinic şi gravitatea afecţiunilor. Pentru cazurile neconcludente, bolnavii vor fi transportaţi pentru examinare la sediul cabinetului de expertiză medicală a capacităţii de muncă, prin grija familiei/aparținătorului. ART. 73 (1) După examinarea bolnavului şi analizarea documentaţiei medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă. (2) În aplicarea art. 62 alin. (2) din lege, în cadrul deciziei medicale asupra capacității de muncă, medicul expert al asigurărilor sociale are obligația să facă mențiuni cu privire la posibilitatea sau, după caz, imposibilitatea desfășurării anumitor activități profesionale. (3) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă se întocmeşte în 3 sau, după caz, 4 ori 5 exemplare. Un exemplar al deciziei medicale asupra capacităţii de muncă rămâne la dosarul medical. Celelalte exemplare se înmânează/comunică, persoanei expertizate, sub semnătură, cu consemnarea datei predării, urmând să le depună, după caz, la casa teritorială de pensii, la angajator, la inspectoratul teritorial de muncă (în cazul accidentului de muncă) sau la direcţia de sănătate publică (în cazul bolii profesionale). Un exemplar rămâne în posesia persoanei expertizate. (4) În cazul persoanelor care fac obiectul art. 68 alin. (3), decizia medicală prevăzută la alin. (3) se transmite casei teritoriale de pensii competente. (5) Împreună cu decizia medicală asupra capacităţii de muncă se înmânează/comunică persoanei expertizate/ casei teritoriale competente şi programul recuperator. ART. 74 Raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, decizia medicală asupra capacităţii de muncă şi programul recuperator vor fi semnate şi parafate de medicul expert al asigurărilor sociale, înregistrate, datate şi ştampilate de cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă emitent. ART. 75 (1) Programul recuperator este obligatoriu pentru persoana în cauză şi pentru persoanele competente să îl aplice. Medicii curanţi au obligaţia de a consemna măsurile recuperatorii efectuate de bolnavi în programul recuperator. (2) Programul recuperator reprezinta un document medico-juridic necesar evaluării măsurilor luate în vederea îmbunătățirii restantului morfo-funcțional și al recuperării capacității de muncă, care să conducă la reinserția socio-profesională a pensionarilor de invaliditate. ART. 76 Casa teritorială de pensii comunică lunar cabinetelor de expertiză medicală a capacităţii de muncă situaţia persoanelor încadrate în grad de invaliditate şi ale căror cereri au fost respinse din punct de vedere administrativ. B. Revizuirea medicală ART. 77 (1) Revizuirea medicală a pensionarilor încadraţi în grad de invaliditate se efectuează la termenul stabilit de medicul expert al asigurărilor sociale care are în evidenţă pensionarii. (2) În cazul pensionarilor încadraţi în grad de invaliditate, cu locul de ședere obișnuită pe teritoriul unui stat care intră sub incidența instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, procedura de revizuire medicală se efectuează cu respectarea prevederilor respectivelor instrumente juridice. ART. 78 (1) Medicul expert al asigurărilor sociale, după examinarea medicală a persoanei în cauză şi analizarea documentaţiei medicale prezentate, completează concluziile medicale la revizuire şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă în 3 exemplare. (2) Documentaţia medicală pentru revizuirea medicală la termen cuprinde: a) referatul medical detaliat cu consemnarea stării prezente şi evoluţiei bolii, a datelor clinice şi paraclinice care susţin diagnosticul clinic, completat de către medicul curant, specialist pentru afecţiunile invalidante; b) rezultatele investigaţiilor solicitate; c) biletele de ieşire din spital sau copii de pe foaia de observaţie clinică, pentru spitalizările recente, după caz; d) datele din fişa de dispensarizare a bolnavului, după caz; e) programul recuperator completat de către medicii curanţi. ART. 79 La revizuirea medicală, medicul expert al asigurărilor sociale va avea în vedere modul de respectare a programului de recuperare a capacităţii de muncă a bolnavului, în perioada de valabilitate a deciziei. ART. 80 (1) La solicitarea pensionarului, revizuirea medicală se poate efectua şi înaintea termenului stabilit în decizia medicală a capacităţii de muncă, indiferent de gradul de invaliditate, dar numai până la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 la lege, respectiv a vârstelor standard de pensionare reduse pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă. (2) Cererile de revizuire pentru agravare sau ameliorare, împreună cu documentele medicale care atestă starea de sănătate, se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, în funcție de domiciliul solicitantului. (3) În cazul pensionarilor încadrați în grad de invaliditate cu locul de ședere obișnuită pe teritoriul unui stat, care intră sub incidența instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, revizuirea medicală se efectuează pe baza documentelor medicale transmise de instituțiile din străinătate și / sau de către beneficiar și se transmit cabinetului de expertiză medicală de către casa teritorială competentă. ART. 81 (1) La termenul de revizuire stabilit în decizia medicală, pensionarul încadrat în grad de invaliditate are obligaţia să se prezinte, fără a fi notificat, la cabinetul de expertiză medicală a capacității de muncă, în vederea revizuirii. (2) La termenul de revizuire stabilit în decizia medicală, pensionarul încadrat în grad de invaliditate are obligația să depună documentele medicale și rezultatele investigațiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale, așa cum au fost menționate prin decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală anterioară. (3) Dacă pensionarul încadrat în grad de invaliditate este netransportabil şi dovedeşte acest fapt prin documente medicale recente, acesta este obligat să anunţe cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, după caz, până la termenul de revizuire stabilit. Expertizarea se face pe baza documentelor medicale recente trimise de către acesta la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă. Medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita efectuarea unei anchete sociale. (4) În situaţia în care pensionarul încadrat în grad de invaliditate se prezintă cu întârziere la revizuirea medicală, aceasta se face la cerere. (5) Revizuirea medicală a persoanelor internate în centre de îngrijire/ sanatorii sau alte instituții similare , precum și cele aflate în stare privativă de libertate se face pe baza referatului medical întocmit de medicul curant ori, după caz, pe baza documentelor medicale recente, solicitate prin decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală anterioară. ART. 82 (1) În situaţia în care pensionarul s-a prezentat la revizuirea medicală şi aceasta nu s-a putut efectua la termenul stabilit, din motive neimputabile pensionarului, revizuirea se efectuează la o dată ulterioară, dar nu mai târziu de sfârşitul lunii următoare termenului de revizuire stabilit. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia în care pensionarul a comunicat, cel târziu până la termenul de revizuire stabilit, imposibilitatea prezentării la revizuirea medicală periodică, din motive neimputabile lui. (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), până la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, se menţine acelaşi grad de invaliditate stabilit prin decizia anterioară. (4) Pensionarul de invaliditate care optează pentru obținerea pensiei anticipate, conform art. 72 alin (4) din lege, are obligația să comunice medicului expert al asigurărilor sociale acest fapt. ART.83 Cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă au obligaţia să comunice caselor teritoriale de pensii lista pensionarilor încadraţi în grad de invaliditate, neprezentaţi la termenul stabilit pentru revizuirea medicală periodică, în vederea suspendării plăţii pensiei, potrivit legii, în două etape: a) până la data de 25 ale fiecărei luni, pentru persoanele neprezentate până la data de 20, inclusiv, a lunii în care este stabilit termenul de revizuire. b) în primele 5 zile ale lunii următoare, pentru persoanele neprezentate în perioada 21-31 ale lunii în care este stabilit termenul de revizuire. ART. 84 (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii încadraţi în grad de invaliditate care: a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă; b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege; c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, conform legii. (2) În cazul persoanelor fără potenţial recuperator, a căror dinamică a invalidităţii este staţionară şi pentru care revizuirile medicale nu mai aduc elemente noi în prognosticul de recuperabilitate, constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul INEMRCM. (3) Stabilirea încadrării în situaţiile prevăzute la alin. (1) se face prin decizie medicală asupra capacităţii de muncă emisă de medicul expert al asigurărilor sociale. ART. 85 În aplicarea art. 70 din lege, INEMRCM emite, după caz, rapoarte de expertiză medicală a capacităţii de muncă, avize de specialitate şi decizii medicale asupra capacităţii de muncă. C. Contestarea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă ART. 86 (1) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, la comisiile medicale regionale de contestaţii. (2) Contestaţia se înregistrează la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, emitent al deciziei medicale asupra capacităţii de muncă ce face obiectul contestaţiei. (3) Contestaţia, împreună cu dosarul medical al titularului, se înaintează comisiei medicale regionale de contestaţii competente, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării. ART. 87 Pot face obiectul contestaţiei orice elemente relevante pentru stabilirea dreptului la pensie de invaliditate, înscrise în decizia medicală asupra capacităţii de muncă. ART. 88 Decizia medicală emisă în soluționarea contestaţiei înlocuieşte decizia iniţială şi produce efecte de la data acesteia. ART. 89 În soluţionarea contestaţiei se au în vedere aceleaşi proceduri şi criterii medicale ca şi în cazul expertizării/evaluării capacităţii de muncă. ART. 90 (1) Deciziile comisiilor medicale regionale de contestaţii pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare. (2) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă prevăzute la alin. (1), necontestate în termen, rămân definitive. ART. 91 Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă rămase definitive pot fi revizuite de către medicii experţi ai asigurărilor sociale din cabinetele de expertiză medicală emitente, la sesizarea părţii interesate, a organelor de control a INEMRCM sau în aplicarea deciziilor instanțelor judecătorești. ART. 92 Modelele documentelor emise de medicul expert al asigurării sociale se stabilesc prin ordin al preşedintelui CNPP, emis în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri, la propunerea INEMRCM. CAP. V Alte drepturi de asigurări sociale. Ajutorul de deces ART. 93 (1) În sistemul public de pensii se acordă ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) și (2) din lege, pensionarului sistemului public de pensii sau al unui membru de familie care nu era asigurat ori pensionar la data decesului; (2) Ajutorul de deces se acordă și în cazul persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă. (3) Ajutorul de deces se acordă și în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din lege. ART. 94 În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, ajutorul de deces se achită unei singure persoane, care dovedeşte cu documente că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz: a) soţul supravieţuitor; b) copilul; c) părintele; d) oricare altă persoană. ART. 95 (1) Dovada că au fost suportate cheltuielile ocazionate de deces se face cu înscrisuri în acest sens, inclusiv cu declaraţie olografă pe propria răspundere a solicitantului ajutorului de deces. (2) Prin excepţie de la alin. (1), în cazul persoanelor prevăzute la art. 94 lit. d), dovada că au fost suportate cheltuielile ocazionate de deces se face prin înscrisuri în acest sens sau prin declaraţie pe propria răspundere autentificată. 3) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) și (2) nu se aplică în cazul persoanei juridice. ART. 96 În înţelesul legii, cu privire la acordarea ajutorului de deces, membrii de familie pot fi: a) soţul/soţia; b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, sau indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate; c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi. ART. 97 (1) Dovada că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar se face prin declaraţie olografă pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces. (2) Solicitantul ajutorului de deces trebuie să facă dovada că avea calitatea de asigurat sau pensionar în sistemul public de pensii la data decesului membrului de familie. ART. 98 (1) În situaţia în care membrul de familie decedat era un copil în vârstă de până la 18 ani,inclusiv, ajutorul de deces se acordă indiferent dacă era sau nu la studii. (2) În cazul decesului copilului cu vârsta de peste 18 ani, fără a depăşi 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă se afla în continuarea studiilor. (3) În situația decesului copilului cu vârsta cuprinsă între 18 ani și 26 ani, care nu se afla în continuarea studiilor, precum și a copilului cu vârsta de peste 26 ani, ajutorul de deces se acordă dacă aceștia şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstei de 18 ani sau, dacă era în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 ani. (4) Dovada pierderii capacității de muncă se face cu un act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă cauza care l-a făcut inapt pentru muncă şi data ivirii acesteia. ART. 99 Ajutorul de deces se acordă pe baza următoarelor documente: a) cerere pentru acordarea ajutorului de deces, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 11; b) certificat de deces (original şi copie); c) act de identitate al solicitantului (original şi copie); d) actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte calitatea de soț/soție, respectiv gradul de rudenie cu decedatul (original şi copie), după caz; e) dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original); f) adeverinţă care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii (original), după caz; g) act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani (original), după caz; h) dovada calității de asigurat în sistemul public de pensii,după caz; i) declaraţie olografă pe propria răspundere a celui care solicită ajutorul de deces că membrul de familie, la data decesului, nu era asigurat sau pensionar, după caz; j) procură specială, după caz; k) extras de cont, după caz. ART. 100 (1) Cererea pentru acordarea ajutorului de deces se depune la casa teritorială de pensii competentă potrivit art. 115 din lege. (2) Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare de un singur plătitor şi se decontează din bugetul asigurărilor sociale de stat la nivelul ajutorului de deces prevăzut la art. 111 alin. (4) din lege, respectiv art. 112 alin. (4) din lege. (3) Termenul de 3 zile lucrătoare, prevăzut de lege, se calculează potrivit dispozițiilor din Codul Civil, conform cărora, când termenul se stabilește pe zile, nu se ia în calcul prima și ultima zi a termenului. În situaţia în care ultima zi este o zi nelucrătoare, termenul se va prelungi până la sfârşitul zilei lucrătoare ce urmează. (4) Ajutorul de deces poate fi solicitat în termenul general de prescripție prevăzut de lege, calculat de la data emiterii certificatului de deces. ART. 101 (1) Ajutorul de deces prevăzut la art. 111 și la art.112 din lege poate fi achitat și către o persoană juridică, prin virament bancar, dacă face dovada ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces. (2)Ajutorul de deces prevăzut la art. 111 din lege se acordă în baza următoarelor documente: a) cerere pentru acordarea ajutorului de deces, potrivit modelului din anexa nr. 12 – a; b) certificat de deces în original și copie; c) împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz; d) act de identitate al reprezentantului legal/împuternicitului al persoanei juridice; e) dovada că persoana juridică a suportat cheltuielile ocazionate de deces, în original, după caz; cămin de bătrani f) contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz; ( ptr firma de pompe funebre) g) procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces, după caz; ( ptr firma de pompe funebre) h) dovada că persoana care a mandatat persoana juridică a suportat cheltuielile de deces, după caz; ( factura firmei de pompe funebre pe numele beneficiarului) i) dovada calității de asigurat, după caz; j) extras de cont. (3)Ajutorul de deces prevăzut la art. 112 din lege se acordă în baza următoarelor documente: a) cerere pentru acordarea ajutorului de deces, potrivit modelului din Anexa nr.12 -b; b) procură specială prin care persoana juridică este mandată să depună documentele și să încaseze ajutorul de deces; c) certificat de deces în original și copie; d) împuternicirea persoanei care reprezintă persoana juridică, după caz; e) act de identitate reprezentant legal/împuternicit al persoanei juridice; f) actele de stare civilă ale asiguratului/pensionarului al cărui membru de familie a decedat, din care să rezulte calitatea de soț/soție, respectiv gradul de rudenie cu decedatul (original şi copie), după caz; g) dovada calității de asigurat în sistemul public de pensii, după caz; h) dovada că asiguratul/pensionarul, al cărui membru de familie a decedat, a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original); i) declaraţie olografă pe propria răspundere că membrul de familie nu era asigurat sau pensionar; j) adeverinţă care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani urma o formă de învăţământ organizată potrivit legii (original), după caz; k)act medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani (original), după caz; l) contract de prestări servicii cu persoana juridică, după caz; m) extras de cont. ART. 102 (1) După efectuarea plăţii ajutorului de deces, la sediul casei teritoriale de pensii, plătitorul are obligaţia de a înscrie pe versoul certificatului de deces original, în baza căruia se solicită ajutorul de deces, menţiunea “ACHITAT”, data, semnătura şi ştampila. (2) În situația în care plata ajutorului de deces se face prin virament bancar sau prin mandat poștal plătitorul are obligaţia de a înscrie pe versoul certificatului de deces original, în baza căruia se solicită ajutorul de deces, menţiunea “PLĂTIT prin virament bancar/mandat poștal”, data, semnătura şi ştampila. ART. 103 Sumele încasate necuvenit cu titlu de ajutor de deces se recuperează, potrivit legii, pe baza deciziei emise de către casa teritorială de pensii, ce constituie titlu executoriu. CAP. VI Dispoziţii tranzitorii ART. 104 (1) Adeverinţele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele şi-au desfăşurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I şi/sau a II-a de muncă se întocmesc potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 9 la lege, numai pe baza documentelor, verificabile, aflate în evidenţele angajatorilor, ale deţinătorilor legali de arhive, precum și ale operatorilor economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice care au dreptul legal de a certifica aceste date conform Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Deținătorii legali de arhivă sunt creatorii şi deţinătorii de documente, iar operatorii economici autorizați sunt agenții economici ce deţin o autorizaţie de funcţionare valabilă pentru unul sau mai multe dintre serviciile arhivistice pe care le prestează conform Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Adeverinţele nevalorificate la stabilirea şi/sau recalcularea pensiilor, întocmite şi eliberate anterior intrării în vigoare a Ordinului ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 590/2008 pentru aprobarea Procedurii privind modul de întocmire şi eliberare a adeverinţelor prin care se atestă activitatea desfăşurată în locuri de muncă încadrate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, necesare stabilirii şi/sau modificării drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se atestă activitatea desfăşurată în locuri de muncă încadrate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează la stabilirea şi/sau modificarea drepturilor de pensie dacă îndeplinesc condiţiile legale de valabilitate, chiar dacă nu sunt conforme cu modelul prevăzut la alin. (1). (4) Adeverinţele prin care se atestă faptul că în anumite perioade, anterioare datei de 1 aprilie 2001, persoanele şi-au desfăşurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupele I şi/sau a II-a de muncă, emise anterior intrării în vigoare a legii, întocmite cu respectarea prevederilor legale, în vigoare la momentul emiterii, se valorifică la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie. (5) Pentru a putea fi valorificată, adeverinţa menţionată la alin. (1) se completează în mod obligatoriu la toate rubricile prevăzute. ART. 105 Adeverinţele eliberate anterior intrării în vigoare a legii, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care persoanele şi-au desfăşurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă, pe toată durata programului normal de lucru în fiecare lună, în locuri de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) şi f) – j) din lege, asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale de muncă, întocmite cu respectarea prevederilor legale, în vigoare la momentul emiterii, se valorifică la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie. ART. 106 (1) Se asimilează stagiilor de cotizare în condiţii speciale perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 potrivit art. 133 alin. (4) din lege, în care asiguraţii au desfăşurat potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) lit. d) din lege, activităţi dintre cele prevăzute în anexa nr. 2 la lege, pe durata programului normal de lucru din fiecare lună, numai în locurile de muncă avizate în condiţii speciale din cadrul unităţilor prevăzute în anexa nr. 3 la lege, activităţi încadrate, potrivit legislaţiei anterioare acestei date, în grupa I de muncă. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute în anexa nr. 2 la lege; b) au desfăşurat activităţi numai în locuri de muncă din cadrul unor unităţi care, în urma reorganizării, inclusiv prin preluarea parţială a patrimoniului, se regăsesc la una dintre unităţile prevăzute în anexa nr. 3 la lege; c) anterior reorganizării, au încetat raporturile de muncă cu unitatea care a fost reorganizată. (3) Dovedirea condiţiilor prevăzute la alin. (2) se face cu carnetul de muncă, completat potrivit prevederilor Decretului nr. 92/1976, şi cu adeverinţe eliberate, potrivit legii, de angajatorul la care a lucrat persoana respectivă sau, după caz, de instituţia care a preluat arhivele acestuia. Modelul adeverinţei este prevăzut în anexa nr. 13. ART. 107 (1) Stagiul de cotizare realizat ulterior datei de 1 aprilie 2001, declarat în condiții speciale de muncă cu respectarea legislației anterioare intrării în vigoare a legii, se valorifică la stabilirea drepturilor de pensie în baza informațiilor preluate din declaraţiiile privind evidenţa nominală a asiguraţilor și din declarațiile nominale de asigurare depuse de angajatori. (2) Stagiul de cotizare realizat ulterior datei de 1 aprilie 2001, declarat în condiții deosebite de muncă cu respectarea legislației anterioare intrării în vigoare a legii, se valorifică la stabilirea drepturilor de pensie în baza informațiilor preluate din declaraţiiile privind evidenţa nominală a asiguraţilor și din declarațiile nominale de asigurare depuse de angajatori. (3) Locurile de muncă în condiții deosebite prevăzute la art. 27 alin.(2) din lege sunt locurile de muncă avizate în condiții deosebite și reînnoite prin aviz al Inspecției Muncii, respectiv CNCAN, al căror termen de valabilitate a fost menținut și prelungit până la intrarea în vigoare a legii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare la momentul respectiv. (4) Programul normal de lucru pentru locurile de muncă prevăzute la alin. (3) este cel stabilit prin acte normative specifice și care se desfășoară în condițiile în care s-au obținut avizele, respectiv pe durata programului normal de lucru. ART. 108 (1) Prin timp util la pensie realizat de agricultori, prevăzut la art. 13 lit. c) din lege, se înţelege perioada în care foştii membri cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unităţi agricole, potrivit prevederilor Legii nr. 4/1977 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, calculat potrivit metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare. (2) Timpul util la pensie realizat de foștii membri cooperatori se calculează în ani şi se determină prin raportarea volumului total de muncă, exprimat în numărul de norme realizate în întreaga perioadă în care membrul cooperator a lucrat în fosta unitate agricolă cooperatistă, la cel mai mic număr de norme planificat a se realiza anual, din perioada respectivă, stabilit de adunarea generală a cooperatorilor. Fracţiunile de an se neglijează. (3) Timpul util la pensie, determinat potrivit prevederilor alin. (2), nu poate depăşi numărul anilor calendaristici în care membrul cooperator a prestat muncă în fosta unitate agricolă cooperatistă. (4) Timpul util la pensie se determină pe baza datelor, elementelor şi informaţiilor conţinute în carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membri CAP şi/sau în actele doveditoare eliberate de primăria care deţine arhiva fostelor unităţi agricole cooperatiste, întocmite cu respectarea prevederilor legale referitoare la valabilitatea actelor doveditoare. ART. 109 În situaţia persoanelor asigurate potrivit Legii nr. 5/1977 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale ţăranilor cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, timpul util la pensie se determină pe baza carnetului de pensii şi asigurări sociale şi reprezintă numărul anilor calendaristici în care s-a achitat contribuţia minimă lunară de 40 lei. ART. 110 (1) Pentru perioadele de stagiu de cotizare contributiv realizat anterior datei de 1 aprilie 2001, la determinarea punctajelor lunare, se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat. (2) Venitul total lunar realizat prevăzut la alin. (1) se dovedește prin adeverință eliberată conform modelului prevăzut în anexa nr. 6 la lege. (3) În cazul în care pentru anumite perioade de stagiu de cotizare contributiv realizat anterior datei de 1 aprilie 2001, nu se poate face dovada venitului total lunar realizat prevăzut la alin. (1), la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă ori sunt dovedite cu adeverințe eliberate de către angajatori, deținătorii legali de arhive sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice, care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original. Art. 111 (1) Pensile stabilite pe baza legislației anterioare intrării în vigoare a legii, devenite pensii conform art. 144 din lege, se recalculează din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 155 din lege. (2) În situația în care, urmare recalculării drepturilor de pensie conform alin. (1), prin valorificarea venitului total lunar realizat, prevăzut la art. 139 alin. (1) din lege, rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată, se acordă cuantumul și numărul de puncte rezultate în urma recalculării. ART. 112 (1) La data intrării în vigoare a legii, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută la art. 84 din lege. (2) Numărul total de puncte realizat prevăzut la alin. (1), se obține prin însumarea punctajelor anuale realizate cu numărul de puncte de stabilitate acordate în baza art. 85 alin. (3) din lege. (3) Punctajele anuale realizate sunt cele calculate conform legislatiei in vigoare la data stabilirii/recalcularii drepturilor de pensie, utilizate la determinarea numarului de puncte in procesul de evaluare a pensiilor din sistemul public, în baza prevederilor art. 157 alin. (2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii. (4) Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la art. 85 alin. (3) din lege se calculează pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 ani contributiv și nu se acordă pentru perioadele în care s-a cumulat pensia cu venituri asigurate conform legii. (5) Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la art. 85 alin. (3) din lege se acordă și pentru vechimea în muncă sau vechimea în serviciu efectiv realizată în sistemul pensiilor militare de stat, valorificată la stabilirea drepturilor de pensie în sistemul public de pensii, conform legislației în vigoare la data stabilirii/recalculării pensiei. (6) În urma procesului de recalculare prevăzut la art. 144 din lege, se acordă cuantumul mai avantajos și numărul total de puncte rezultat din recalculare. ART. 113 (1) Dovada stagiului de cotizare realizat în sistemul public de pensii pentru periodele de vechime în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001, se realizează conform art. 135 din lege, cu carnetul de muncă. În lipsa carnetului de muncă, dovada stagiului de cotizare realizat anterior datei de 1 aprilie 2001 se face și cu alte acte prevăzute de lege, respectiv prin adeverințe eliberate de angajatori, deținători legali de arhivă sau operatori economici autorizați de Arhivele Naționale, în original, cu condiția publicării pierderii carnetului de muncă în Monitorul Oficial, conform Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii. (2) În situaţia prezentării şi a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, pentru perioadele menţionate la art. 13 lit. a) din lege, acestea vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă; d) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată; (3) Pentru perioadele menţionate la art. 13 lit. a) din lege, dovedirea venitului total lunar brut sau net, după caz, utilizat la determinarea punctejelor lunare, se face prin adeverință întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 6 la lege. (4) Actele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii. (5) Adeverințele prin care se face dovada vechimii în muncă prevăzute la art. 13 lit. a) din lege, eliberate anterior intrării în vigoare a legii, pot fi valorificate dacă cuprind cel puțin elementele necesare prevăzute la alin. (2). (6) În situația în care nu se prezintă adeverințe de venit întocmite conform anexei nr.6 la lege, pot fi valorificate la stabilirea punctajelor lunare adeverințele eliberate anterior datei intrării în vigoare a legii, prin care sunt dovedite salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere al acestora în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, dacă sunt întocmite conform dispozițiilor legale în vigoare la data eliberării. ART. 114 Angajatorii, deţinătorii legali de arhive, precum și operatorii economici autorizați în vederea prestării de servicii arhivistice sunt direct răspunzători, în condiţiile legii, de legalitatea, exactitatea şi corectitudinea datelor, elementelor şi informaţiilor pe care le înscriu, în baza documentelor deţinute, în adeverinţele pe care le eliberează în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie. ART. 115 (1) În situațiile menționate la art. 139 alin. (3) din lege, sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, sunt cele prevăzute în anexa nr. 14. (2) Adeverinţa prin care se dovedesc aceste sporuri va cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a desfăşurat activitatea, cu indicarea datei de începere şi de încetare a acesteia; d) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată; e) denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată; f) perioada în care a primit sporul şi temeiul legal în baza căruia s-a acordat. (3) Adeverinţele prevăzute la alin. (2) vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii. (4) În ceea ce priveşte sporul pentru munca prestată în timpul nopţii, adeverinţele doveditoare ale acestuia vor fi eliberate cu respectarea modelului prevăzut în anexa nr. 15. ART. 116 (1) Asiguraţii prevăzuţi la art. 143 alin. (2) din lege, care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară, vor prezenta adeverinţă din care să rezulte perioada în care s-a plătit această contribuție. (2) Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 în care o persoană a cumulat două funcţii, la stabilirea punctajelor lunare se utilizează venitul total lunar realizat prevăzut de art. 139 alin. (1) din lege ori, în lipsa acestora, salariile brute sau nete, după caz, inclusiv sporurile cu caracter permanent, prevăzute de art. 139 alin. (3) din lege, corespunzătoare funcţiei de bază. ART. 117 (1) Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 în care o persoană a fost asigurată simultan atât în sistemul de asigurări sociale de stat, cât şi în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului lunar se utilizează venitul total lunar realizat, prevăzut de art. 139 alin. (1) din lege, ori în lipsa acestuia, salariile brute sau nete, după caz, inclusiv sporurile cu caracter permanent, prevăzute de art. 139 alin. (3) din lege. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţiile în care o persoană a fost asigurată simultan la sistemul de asigurări sociale pentru agricultori şi la sistemul de asigurări sociale de stat, la stabilirea punctajului se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective. ART. 118 (1) În cazul persoanelor care au urmat cursurile de zi ale unor instituţii de învăţământ superior, dovada absolvirii cursurilor de zi şi a duratei normale a studiilor se face cu diploma însoţită de foaia matricolă sau, după caz, de adeverinţă din care să rezulte forma de învăţământ, durata normală şi perioada studiilor. (2) În cazul persoanelor care au urmat cursurile de zi ale unor instituţii de învăţământ superior în străinătate, documentele doveditoare se prezintă traduse şi legalizate. (3) În situaţia persoanelor care pot dovedi, prin acte, imposibilitatea obţinerii documentelor care atestă forma de învăţământ şi durata studiilor, valorificarea perioadelor respective se face în baza declaraţiei pe propria răspundere autentificată. ART. 119 (1) În situaţia schimbării gradului de invaliditate, după intrarea în vigoare a legii, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia aferentă noului grad de invaliditate se stabileşte potrivit prevederilor legii, considerându-se îndeplinite condiţiile referitoare la stagiul de cotizare necesar, existente la data înscrierii la pensie. (2) La stabilirea pensiei de invaliditate, corespunzătoare noului grad de invaliditate, se valorifică și stagiile de cotizare realizate în perioada de invaliditate, iar stagiul potenţial se determină conform prevederilor art. 66 și art. 87 alin. (1) din lege. (3) În situația prevăzută la alin. (2), nu se valorifică perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare conform art. 61 alin. (2) din lege. ART. 120 (1) Pensiile anticipate şi anticipate parţiale, stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a legii, devenite pensii anticipate conform art. 144 alin. (3)-(4) și art. 146 din lege, devin pensii pentru limită de vârstă la împlinirea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5 la lege sau, după caz, a vârstelor standard reduse potrivit legislaţiei în vigoare, cu respectatrea condiției privind stagiul minim de cotizare contributiv sau, după caz, stagiul complet de cotizare contributiv potrivit legii. (2) Transformarea pensiilor prevăzute la alin. (1), în pensie pentru limită de vârstă, se face prin eliminarea diminuării, după caz, și valorificarea perioadelor asimilate, a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare și a perioadelor de stagiu de cotizare nevalorificate la stabilirea pensiilor anticipate și anticipate parțiale. ART. 121 (1) Pensia poate fi recalculată, la cerere, prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, precum și valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia. (2) Pensia pentru limită de vârstă poate fi recalculată, la cerere, prin adăugarea stagiilor de cotizare realizate după data înscrierii la pensie, o singură data într-un an calendaristic. (3) Pensiile anticipate prevăzute la art. 144 alin. (3)-(4) din lege se recalculează, la cerere, și prin valorificarea perioadelor asimilate nevalorificate la stabilirea acestora, conform prevederilor art. 94 alin. (5) din lege. (4) La recalcularea pensiilor anticipate prevăzute la art. 144 alin. (4) din lege, stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a legii, în condițiile alin. (1), se calculează numarul de puncte aferent stagiului/veniturilor adăugate potrivit legii şi se menţine procentul de diminuare, calculat la data stabilirii pensiei anticipate parţiale. (5) La recalcularea pensiilor de invaliditate în condiţiile alin. (1), stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a legii, se calculează numărul de puncte aferent stagiului/veniturilor adăugate potrivit legii, iar numărul de puncte aferent stagiului potenţial se determină cu respectarea condiţiilor şi modalităţii de calcul de la ultima decizie de stabilire/modificare a drepturilor de pensie. (6) Pensia poate fi recalculată, la cerere, în cazul depunerii unor declaraţii rectificative de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia. (7) În situația în care, urmare recalculării drepturilor de pensie, conform prevederilor art. 94 alin. (5) din lege, prin valorificarea venitului total lunar realizat, prevăzut la art. 139 alin. (1) din lege, rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată, se acordă cuantumul și numărul de puncte rezultate în urma recalculării. (8) Drepturile recalculate potrivit alin. (1)-(7) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea. Modelul cererii de recalculare a pensiei este prevăzut în anexa nr. 16. ART. 122 (1) Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a legii se soluţionează cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data înregistrării cererii. (2) Prin excepție de la alin. (1), persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare pentru limită de vârsta, pensie anticipată sau pensie anticipată parțială în data de 31 august 2024, zi nelucrătoare, dar depun cererea de pensionare în data de 2 septembrie 2024, respectiv prima zi lucrătoare de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, cererea de pensionare se soluționează cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea categoriei de pensie solicitate. (3) În situaţia cererilor înregistrate înainte de intrarea în vigoare a legii, prin care se solicită pensii de urmaş, stabilite din pensii în plată ai căror titulari au decedat în luna august 2024, drepturile de pensie de urmaş se stabilesc potrivit legislaţiei anterioare şi se plătesc începând cu data de 1 septembrie 2024. ART. 123 (1) În situaţia cererilor înregistrate în luna septembrie 2024, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 90 alin. (4) lit. d) din lege, prin care se solicită pensii de urmaş ai căror titulari au decedat în luna august 2024, drepturile de pensie de urmaş se stabilesc potrivit legislației în vigoare la data decesului. (2) Pensia de urmaș se stabilește potrivit legislație în vigoare la data împlinirii vârstei standard de pensionare, în situaţia cererilor depuse în luna septembrie 2024, dacă condițiile de pensionare au fost îndeplinite în luna august 2024, conform prevederilor art. 90 alin. (4) lit. e) din lege. ART. 124 Formularele de decizii utilizate în activitatea de acordare a prestaţiilor se aprobă prin ordin al preşedintelui CNPP. CAP. VII Dispoziţii finale ART. 125 (1) Pensiile stabilite în baza legislației anterioare intrării în vigoare a legii, devenite pensii conform art. 144 din lege, se recalculează din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 155 din lege. (2) În situația în care, urmare recalculării drepturilor de pensie, conform alin. (1), prin valorificarea venitului total lunar realizat, prevăzut la art. 139 alin. (1) din lege, rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată, se acordă numărul de puncte rezultate în urma recalculării și cuantumul în condițiile art. 144 alin. (6) din lege. ART. 126 (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale se recuperează, pe baza deciziei emise de casa teritorială de pensii, ce constituie titlu executoriu, cu respectarea termenului general de prescripţie, de 3 ani. (2) Termenul general de prescripţie curge potrivit dreptului comun de la data constatării prejudiciului creat prin plăţi necuvenite, respectiv de la data emiterii deciziei prevăzute la alin. (1). (3) Debitul reprezentând prejudiciul creat din plăţi necuvenite se constituie pentru luni întregi, începând cu luna în care s-a făcut constatarea. (4) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale, mai mici de 40 lei, se stabilesc pe baza deciziei emise de casa teritorială de pensii, nu se înregistrează în evidenţa debitorilor şi nu se mai urmăresc în vederea recuperării. (5) În situațiile prevăzute la art.156 alin.(7) din lege, casa teritorială de pensii are obligația de a se adresa instituțiilor abilitate în vederea identificării persoanei care a încasat necuvenit sumele respective. ART. 127 Casele teritoriale de pensii calculează, reţin şi virează, în cadrul competenţelor legale, impozitul pe veniturile din pensii şi orice alte obligaţii către alte fonduri, stabilite de legislaţia în vigoare, la data efectuării plăţii. ART. 128 (1) În situaţia persoanelor care solicită pensie de invaliditate şi care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât şi în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia, stagiul potenţial se acordă de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată. (2) În situaţia persoanelor care la data pensionării de invaliditate sunt asigurate simultan în două sau mai multe sisteme de asigurări sociale, stagiul potenţial se acordă de către sistemul în care a realizat cel mai mare stagiu de cotizare. (3) În situaţia pensionarilor de invaliditate gradul I, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă cu respectarea regulilor prevăzute la alin. (1) şi (2). ART. 129 (1) Stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu efectiv realizată în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, se au în vedere la deschiderea dreptului la pensie pentru limita de vârstă, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevazută la anexa nr.5, la lege și la deschiderea dreptului de pensie de invaliditate. (2) Calculul pensiei din sistemul public de pensii se realizează doar pentru stagiul de cotizare din sistemul public de pensii. ART. 130 Anexele nr. 1- 16 fac parte integrantă din prezentele norme. PRIM MINISTRU Ion-Marcel CIOLACU
Consiliul Director al Asociaţiei Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă şi în Retragere „Costin D. Neniţescu” anunţă cu durere trecerea în nefiinţă, preluând comanda brigăzii chimiştilor din Armata Îngerilor, a generalului de brigadă IGNAT VASILE, promoţia 1969 a Şcolii Militare de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, arma Chimie militară.
S-a născut pe 16 septembrie 1948 în comuna Vorniceni, judeţul Botoşani, într-o familie de oameni gospodari, cu şase copii.
A urmat cursurile şcolii generale în Vorniceni (1962), ale liceului teoretic din oraşul Săveni, 2 ani, iar la îndemnul rudelor şi dascălilor, pe cele ale Liceului Militar „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc (1966).
După absolvirea şcolii militare, a lucrat în Batalionul 202 Protecţie Antichimică din garnizoana Huşi, în perioada 1969-1980, cu o întrerupere de doi ani (1977-1979), când a urmat cursurile Academiei Militare.
În această perioadă a participat la aplicaţiile de mare amploare din zona Cincu din anii 1970 – 1971, şi-a întemeiat o familie în anul 1974 şi a prins cutremurul din 1977 când, ca ofiţer de serviciu pe unitate, a reuşit să păstreze calmul şi ordinea în rândul militarilor în termen, în condiţiile în care nici unul din cei prezenţi nu mai trăise asemenea eveniment.
După mutarea în Comandamentul Trupelor Chimice (1980 -1984), chiar în primul an a participat la aplicaţia strategică în cadrul Tratatului de la Varşovia din zona Mangalia, fiind prima dată când cei din compartimentul asigurare materială, unde lucra şi el, au finalizat toate calculele privind necesarul de tehnică şi materiale, precum şi cel de vagoane pentru transport. După 1984 şi-a desfăşurat activitatea, cu rezultate deosebite, în M.St.M.(S.M.G.). În cadrul Secţiei Planificare Înzestrare a participat la elaborarea şi fundamentarea planurilor cincinale de înzestrare a armatei cu tehnică şi materiale chimice, reuşind împreună cu colegii de alte arme, ca armata să fie înzestrată cu cele mai mari cantităţi de armament şi tehnică de luptă.
Ca şef al Secţiei Planificare Înzestrare îndeplinea şi atributul de secretar al Consiliului de Înzestrare a M.Ap.N., reuşind, prin armonizarea punctelor de vedere a comandanţilor comandamentelor de armă, precum şi a şefilor direcţiilor centrale din minister, introducerea în înzestrarea armatei armament si tehnică de luptă moderne, atât din ţară cât şi din import. În perioada 1997-2001, în cadrul Secţiei Structuri şi Resurse împreună cu personalul din subordine a participat activ la întocmirea documentarelor necesare luării deciziilor privind restructurarea armatei în vederea integrării în N.A.T.O. În cadrul secţiei a fost elaborat proiectul celebrei Ordonanţe de Guvern nr.7/1998 care a mai atenuat din efectele neplăcute ca urmare a desfiinţării unităţilor.
Din anul 2001 până la pensionarea din 2003 a îndeplinit funcţia de secretar general adjunct al M.Ap.N., acţionând cu competenţă şi răspundere, pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale.
Datorită rezultatelor foarte bune obţinute în exercitarea funcţiilor pe care le-a îndeplinit, a
reuşit să parcurgă toate treptele ierarhiei militare, fiind decorat cu ordine şi medalii militare precum şi cu Ordinul „Steaua României” în grad de cavaler.
A fost membru activ al asociaţiei noastre, având funcţia de prim-vicepreşedinte, a participat cu entuziasm la creşterea numerică şi sporirea prestigiului acesteia. Dumnezeu să-l aibă în paza Sa şi să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei îndurerate! 
MODEL CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ A CASEI DE PENSII SECTORIALE A MApN PENTRU IMPOZITAREA PROGRESIVĂ, FĂRĂ TEMEI JURIDIC, A PENSIILOR MILITARE DE STAT
ASOCIAȚIA OFIȚERILOR ÎN REZERVĂ DIN ROMÂNIA
Str. Traian, nr.3, bloc E.6, ap. 49, sector 3 www.aorr.org.ro; office@aorr.com.ro
MEMBRĂ CIOR // CONFEDERAȚIA INTERALIATĂ A OFIȚERILOR ÎN REZERVĂ
Către: Președinții tuturor structurilor asociative din SAOPSN
București, 1 februarie 2023
Domnule președinte,
În linie cu prevederile statutare și cu obiectivele declarate, Asociația ofițerilor în rezervă din România (AORR) acționează permanent pentru dezvoltarea respectului pentru valorile democratice, inclusiv în ceea ce privește apărarea și promovarea drepturilor membrilor săi prin exercitarea mecanismelor aferente. Deopotrivă, AORR acționează pentru consolidarea/dezvoltarea relațiilor de colaborare și conlucrarea cu alte organizații și asociații din țară și din străinătate pe teme de interes comun.
Iar pensiile militare de stat, cu toată problematica aferentă, reprezintă una dintre temele comune de maxim interes pentru toți membrii structurilor asociative pe care le reprezentăm. Cu atât mai mult cu cât recentele modificări ale codului fiscal făcute prin Legea nr.282/2023, au adus încă o povară fiscală care afectează pensionarii militari din intreg Sistemul de Aparare, Ordine Publica si Siguranta Nationala. În concret, începand cu 01 ianuarie 2024, prin aplicarea art.101 Cod fiscal, acestora li s-a aplicat o nedreaptă și neînțeleasă supraimpozitare, care corelată cu o incoerentă și neclară punere în practică a condus la o scadere substantiala a venitului pensionarilor militari, în special cei ieșiți inainte de septembrie 2017. O masură în esență discriminatorie si sancționatorie care încalca drepturi și prevederi esențiale din Constitutia Romaniei, care se adaugă la actiunile exercitate constant împotriva pensionarilor militari.
AORR consideră că, în completarea și susținerea demersurilor sindicale, este nevoie și de o nouă formă coordonată și unitară prin care să fie apărate drepturile membrilor din structurile asociative din SAOPSN – acțiunea în instanță.
Așadar, vă propunem să ne unim eforturile și să capacităm membrii din asociațiile pe care le reprezentăm pentru a pune în practică, în mod concertat, o astfel de acțiune la instanțele de pe întreg teritoriul țării. În anexele prezentei scrisori, vă punem la dispoziție modelul unei astfel de acțiuni și precizările aferente.
Suntem convinși că prin motivația atent și profesionist invocată (cu consultarea unor colegi magistrați), dar mai ales prin amploarea și efectul de multiplicare, demersul are un potențial substanțial pentru recuperarea prejudiciilor suferite de cei vizați, dar mai ales pentru îndreptarea și punerea lucrurilor pe făgașul lor firesc.
Firește că, în aceeași idee a intereselor comune și a acțiunilor coordonate, suntem din capul locului de acord ca paternitatea demersului să fie asumată la nivelul Forumului SAOPSN, dacă se va aprecia în acest fel. Ba chiar credem că ar fi extrem utilă o astfel de abordare putând constitui exact dovada și semnalul de unitate pe care le așteaptăm cu toții.
Împreună putem face diferența!
Cu convingerea ferma în succesul unei acțiuni comune, va rog sa primiti, domnule Președinte, din partea mea personală și a AORR, asigurarea deplinei mele consideratii pentru dumneavoastră și membrii structurii asociative pe care o reprezentați.
PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI OFIȚERILOR ÎN REZERVĂ DIN ROMÂNIA
Gl.lt.(rtr.)
Virgil BĂLĂCEANU
2/2
Anexa nr.1 MODEL ACȚIUNE ÎN INSTANȚĂ
Tribunalul………………………….. –
Secția litigii de muncă și asigurări sociale
Domnule Președinte
Subsemnatul (a) militar pensionar, ………………………………., având codul numeric personal ……………… ……domiciliat(ă) în localitatea ………………………………., str.
……………………………. nr. ………., bl. ………., sc. ………., et. ……….., ap. ………., județul ………………………….., posesor/posesoare al(a) actului de identitate seria ……. nr. ………………., eliberat de …………………… la data de ……………….., în calitate de reclamant, în conformitate cu prevederile art. 194 și următoarele Cod procedură civilă, formulez prezenta:
CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ în contradictoriu cu părâții:
Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naționale, cu sediul în BUCURESTI, STRADA DRUMUL TABEREI NR.7F, SECTOR 6, COD POSTAL 061352
Ministerul Apărării Naționale,cu sediul în BUCURESTI, STR.IZVOR NR.110, SECTOR 5,
COD 050564, cu citarea obligatorie, în temeiul art. 27 alin. (3) din OG nr. 137/2000, a Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în București, Piața Valter Mărăcineanu, nr.1-3, sector 1, email: support@cncd.ro, fax: 021/312.65.85, reprezentat prin președinte, solicităm:
-să dispuneți obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a Ministerul Apărării Naționale la restituirea sumelor reținute din pensia reclamantului începând cu luna ianuarie 2024, cu titlu de impozit, efectuate în aplicarea art.101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.282/2023, actualizate în funcție de indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare, începând cu prima reținere din pensia fiecărui reclamant până la executarea integrală a obligației principale.
- În temeiul art. 29 al. 1 și 3 din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 9 al. 1-5 din Legea nr. 554/2004, vă rugăm să dispuneți sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023, pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023, prin raportare la dispozițiile art. 1 al. 3 și 5 cu trimitere la art.6 din Legea nr. 24/2000 , art. 16 al. 1, art.44 al. 1 și 2, art. 56 al. 2, art. 124 al. 3, art. 139 al. 1, art. 147 al. 4 din Constituția României, sumele solicitate la pct. I reprezentând diferența reținută în plus în baza textului declarat neconstituțional.
b. Să dispuneți sesizarea CNCD pentru emiterea unui punct de vedere și să
constatați că prin aplicarea în mod concret a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023,militarii suntem discriminați față de alți pensionari, atât din sistemul public cât și beneficiari ai pensiilor de serviciu, sumele solicitate la pct. I reprezentând despăgubiri ce mi se cuvin pentru repararea pentru prejudiciului produs de actele/faptele discriminatorii la care am fost supus.
I. În fapt, am calitatea de militar pensionar, iar începând cu luna ianuarie 2024 cuantumul pensiei mele a fost redus substanțial prin aplicarea unor cote de impozitare suplimentare (de 15%, respectiv 20%) potrivit art.101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023, spre deosebire de cota unică de impozitare de 10% prevăzută de art. 64 din Codul fiscal ce îmi era aplicabilă anterior.
Astfel, în baza art.101 alin. 2 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat, impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii, astfel: a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%; b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozițiile lit. a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat; c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Spre deosebire, art.101 alin.2 Cod fiscal în forma anterioară și art. 64 din vechea și
actuala dispoziție a Codului fiscal, prevedea o cotă unică de impozitare de 10% pentru toate veniturile din pensii, (pe care o considerăm aplicabilă) astfel încât mă consider îndreptățit a fi despăgubit cu diferența de impozit reținută în plus.
Cu privire la primul capăt de cerere vă solicit următoarele:
- În temeiul art. 29 al. 1 și 3 din Legea nr. 47/1992 vă rugăm să dispuneți sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023, prin raportare la dispozițiile art. 1 al. 3 și 5 cu trimitere la art.6 din Legea nr. 24/2000 , art. 16 al. 1, art.44 al. 1 și 2, art. 56 al. 2, art. 124 al. 3, art. 139 al. 1, art. 147 al. 4 din Constituția României, sumele solicitate la pct. I reprezentând diferența reținută în plus în baza textului declarat neconstituțional.
- Să dispuneți sesizarea CNCD pentru emiterea unui punct de vedere și să
constatați că prin aplicarea în mod concret a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, suntem discriminați față de alți pensionari, atât din sistemul public cât și beneficiari ai pensiilor de serviciu, sumele solicitate la pct. I reprezentând prejudiciul ce ni se cuvine pentru repararea actelor/faptelor discriminatorii la care am fost supus.
În concret:
a. Noul algoritm de calcul al impozitului este în contradicție cu principiile de bază
cuprinse în Constituția României,, motiv pentru care invocăm excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023, prin raportare la dispozițiile art. 1 al. 3 și 5 cu trimitere la art.6 din Legea nr. 24/2000 , art. 16 al. 1, art.44 al. 1 și 2, art. 56 al. 2, art. 124 al. 3, art. 139 al. 1, art. 147 al. 4 din Constituția României.
Structura de impozitare stabilită de către legiuitor prin dispozițiile art. XVIII, anume
prin modificările aduse art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care asigură o abordare progresivă a impozitării veniturilor din pensii, cu o cotă mai mică pentru veniturile mai mici și o cotă mai mare pentru veniturile mai mari, încalcă dispozițiile constituționale anterior menționate.
Solicit a se constata că solicitarea de sesizare a Curții Constituționale este admisibilă,
dispozițiile criticate sunt cele care sunt de interes și au legătură cu prezenta cerere de chemare în judecată.
Astfel, în baza dispozițiilor asupra cărora se solicită controlul de constituționalitate,
respectiv art.101 Cod fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, s-a dispus o nouă modalitate de impozitare a pensiilor noastre militare ce a avut ca efect scăderea substanțială a acestora, excepția vizând o lege în vigoare, (Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în forma modificată prin Legea nr. 282/2023, publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023) asupra căreia Curtea constituțională nu a mai pronunțat o decizie de admitere.
Ca atare, sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale art. 29 din Legea nr. 47/1992
pentru sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal în forma în vigoare începând cu data de 1.01.2024 .
Obiecțiile de neconstituționalitate privind art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea nr.282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt redate în mod detaliat în punctul de vedere anexat prezentei cereri pe care vă solicităm să îl consemnați în cadrul încheierii de sesizare ce urmează să fie înaintată, potrivit art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992, Curții Constituționale.
Pentru aceste considerente, vă rugăm să dispuneți sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Solicit suspendarea cauzei până la soluționarea acesteia având în vedere că litigiul se întemeiază pe declararea neconstituționalității textelor în baza cărora au fost efectuate reținerile.
Având în vedere că reținerile efectuate de Casa de Pensii Sectorială a Ministerul Apărării Naționale au fost întemeiate pe texte de lege nelegale, se impune admiterea acțiunii de asigurări sociale formulată prin care am solicitat obligarea persoanei juridice care are calitatea de plătitor de venituri din pensii respectiv Casa de Pensii Sectorială a Ministerul Apărării Naționale de a-mi achita sumele reținute nelegal din drepturile de pensie ce mi se cuveneau actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală penalizatoare.
b. În situația în care se va aprecia că textul este conform Constituției României, vă
rugăm să constatați că prin aplicarea în mod efectiv a acestor dispoziții suntem discriminați față de alți pensionari atât din sistemul public cât și beneficiari ai pensiilor de serviciu, sumele solicitate la pct. I reprezentând prejudiciul ce mi se cuvine pentru repararea actelor/faptelor discriminatorii la care am fost supus.
Ca atare, acțiunea de față are și un capăt de cerere prin care se invocă un prejudiciu
pentru acte/fapte discriminatorii rezultate din impozitarea pensiilor noastre militare, fapta cauzatoare de prejudicii invocată de noi fiind discriminarea față de alți pensionari, atât din sistemul public cât și beneficiari ai pensiilor de serviciu.
În cadrul considerentelor deciziei nr. 10/2016 din 23/05/2016a Î.C.C.J. s-a aratat că
textul art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 are semnificația că orice persoană care se consideră discriminată are asigurată întotdeauna calea unei acțiuni în fata instanței de judecată pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare. „În litigiile supuse analizei, persoana care se consideră discriminată are deschisă – prin norma cuprinsă în art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 – chiar calea unei acțiuni în realizare, care este aceea în repararea prejudiciului cauzat prin actul/faptul ilicit discriminatoriu și în restabilirea situației anterioare.”
Tot în considerentele aceleiași decizii s-au mai reținut următoarele: Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, așa cum rezultă din titulatura sa, își propune să asigure prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare [ca mijloc de realizare a principiului constituțional al egalității între cetățeni și ca instrument de garantare a drepturilor și libertăților constituționale evocate în cuprinsul art. 1 alin. (2)], indiferent de modalitatea în care aceasta se concretizează, prin acte sau fapte, manifestate în toate domeniile vieții sociale, cum ar fi: a) în raporturile de muncă – în legătură cu condițiile de încadrare în muncă, criteriile și condițiile de recrutare, selectare și promovare, accesul la toate formele și nivelurile de orientare, formare și perfecționare profesională; b) protecția și securitatea socială: c) serviciile publice, orice alte servicii, accesul la bunuri și facilități; d) sistemul educațional; e) libertatea circulației; f) liniștea și ordinea publică; g) orice alte domenii ale vieții sociale.
Potrivit art. 2 alin. (11) din O.G. 137/2000, comportamentul discriminatoriu poate
atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz, în condițiile legii. Antrenarea răspunderii civile, despre care vorbește art. 2 alin. (11) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, este pusă în practică prin mijlocirea art. 27 din același act normativ.
Se mai arată de către Inalta Curte de Casație și Justiție că reglementarea detaliază
condițiile în care se asigură realizarea dreptului de acces la instanță pentru reclamarea unui caz de discriminare, menționând că acțiunea poate fi formulată în fața instanței de judecată… potrivit dreptului comun”, cererea fiind scutită de taxă judiciară de timbru și putând fi promovată necondiționat de sesizarea Consiliului, care însă va fi în mod obligatoriu citat la judecarea cauzei.
Susținem că prin aplicarea în mod concret a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, suntem discriminați față de alți pensionari, tratamentul sancționator fiind aplicat doar beneficiarilor pensiilor de serviciu, cu diferențe de aplicare chiar în cadrul acestei categorii, sumele solicitate reprezentând prejudiciul ce mi se cuvine pentru repararea actelor/faptelor discriminatorii la care am fost supus.
a. Astfel, în cele ce succed, invoc discriminarea față pensionarii din sistemul public
de pensii al căror venit lunar din pensii este determinat doar ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, cărora li se aplică o cotă unică de impunere de 10%.
Tratamentul nefavorabil: spre deosebire de aceștia noi militarii suntem sancționați suplimentar pentru partea necontributivă aplicându-se progresiv următoarele cote de impunere: (i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta; (ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta; (iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Criteriul de diferențiere este statutul profesional, noi fiind pensionați în baza unor
legi speciale care stabilesc acordarea pensiilor de serviciu.
Fapta discriminatorie nu are o justificare obiectivă, iar mijloacele de realizare a
acestui obiectiv nu sunt adecvate și necesare.
Astfel, caracterul nediscriminatoriu al reglementărilor fiscale este garantat prin
consacrarea principiului neutralității impunerii în art. 3 din Codul fiscal. Prin neutralitatea măsurilor fiscale înțelegem, în fapt, egalitatea de tratament a contribuabililor sub aspectul reglementării propriu-zise, atât a efectelor imediate, cât și al celor care pot apărea pe termen lung.
Totuși prin noile dispoziții ale art. 101 Cod fiscal, respectiv suprataxarea cu 15% – 20% a veniturilor beneficiarilor pensiilor de serviciu, nu este nicidecum instituit un sistem de impozitare progresivă, ci o structură hibridă, menită să impoziteze diferențiat doar o anumită categorie de cetățeni și în funcție criterii cel puțin îndoielnice. Astfel, nu este propus un sistem de impozitare progresiv în două tranșe, ci menținerea unui sistem în cotă unică, cu excepția unei singure categorii de cetățeni, anume beneficiarii pensiilor de serviciu.
Codul fiscal nu prevede la art. 64 tranșe sau cote de impozitare diferite pentru
venituri rezultate din indemnizații sau pentru venituri rezultate din salarii. Impozitul se aplică pentru venitul realizat: asupra salariilor și veniturilor asimilate salariilor, asupra pensiilor, etc. Impozitul nu se aplică asupra unor componente ale venitului – parte contributivă sau necontributivă.
Prin noile dispoziții ale art. 101 Cod fiscal se tinde la modificarea cotei unice de
impozitare de 10% doar pentru veniturile rezultate din respectivele categorii de pensii, astfel încât modificarea dispozițiilor art. 101 din Cod fiscal încalcă egalitatea în fața legii.
Statuarea altor cote de impozitare decât cele stabilite legal, printr-un artificiu
legislativ, care încalcă toate normele în vigoare, instituie de fapt „o taxă suplimentară” asupra venitului reprezentat de pensia de serviciu, cu trimitere efectivă la pensiile magistraților.
Legiuitorul are posibilitatea de a stabili cote de impozitare diferite, tot așa cum poate tabili (și a stabilit) categorii de venituri care nu sunt supuse impozitării. Însă în România, în prezent, nu există decât o cotă de impozitare unică – de 10% – prevăzută de dispozițiile art. 64 din Cod fiscal.
Mai mult,impozitarea nu poate fi făcută diferit în funcție de categorii sau grupe de
cetățeni. De asemenea, este greu de imaginat cum tratamentul diferențiat ar putea fi justificat obiectiv și rezonabil pentru instituirea unui asemenea sistem.
Un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci
trebuie să justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Altfel spus, ceea ce atrage diferența de tratament juridic nu este simpla voință a legiuitorului, ci situațiile concrete în care se află anumite categorii de persoane, situații ce trebuie analizate prin prisma unor criterii obiective și raționale.
De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Hotărârea din 23 februarie 2006, pronunțată în Cauza Stere și alții împotriva României, paragraful 50) a reținut că statul, mai ales atunci când pune în practică o politică în materie fiscală, se bucură de o marjă largă de apreciere, cu condiția existenței unui just echilibru între cerințele interesului general și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale omului.
Or, actul normativ criticat operează o reconfigurare a sistemului de impozitare doar
în privința unei anumite categorii de contribuabili.
Astfel, prin efectul legii, o categorie de contribuabili pensionari (beneficiarii pensiei
din sistemul public de pensii) este impozitată cu o cotă unică de impunere de 10% pe venituri, iar o altă categorie (beneficiarii pensiilor de serviciu care, conform legii, sunt acordate conform altor criterii decât cel al contribuțiilor virate către stat) este supusă unei duble impozitări, constând în cota unică de impozitare de 10% la care se adaugă încă o impozitare progresivă pe tranșe de venit.
Ca atare, textul art. 101 Cod fiscal nou introdus creează o discriminare pe criteriul
statutului social prin impunerea unor cote de impozit progresive în funcție de nivelul venitului, în ceea ce privește partea necontributivă a veniturilor din pensiile de serviciu. Discriminarea se datorează introducerii a trei trepte de impozitare, fiecare asociată cu un anumit interval al veniturilor. Astfel, plătitorii de impozit cu venituri sub nivelul câștigului salarial mediu net sunt supuși unei cote de 10%, în timp ce cei cu venituri între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut sunt impozitați la o cotă de 15%, iar cei cu venituri care depășesc nivelul câștigului salarial mediu brut sunt supuși unei cote de 20%.
Această diferențiere a cotelor de impozitare în funcție de nivelul venitului este, astfel, discriminatorie pe criteriul averii, deoarece persoanele cu venituri mai mari sunt impozitate la o cotă procentuală mai ridicată, ceea ce reflectă o abordare progresivă. Discriminarea pe criteriul averii este evidentă în faptul că impozitul crește proporțional cu nivelul veniturilor, punând o povară mai mare asupra celor cu venituri superioare și creând o distincție fiscală bazată pe capacitatea financiară a contribuabililor.
Această structură de taxare constituie o discriminare pe baza sursei de venit,
încălcând astfel principiul egalității, militarii pensionați ar trebui să fie tratați în mod egal în fața legii, indiferent de proveniența veniturilor lor (parte contributivă și necontributivă). Prin impunerea de cote diferite în funcție de nivelul veniturilor, structura de taxare propusă încearcă să echilibreze veniturile între beneficiari. Cu toate acestea, această abordare conduce la o discriminare în cazul militarilor pensionari cu venituri mai mari. Aceștia plătesc un impozit mai mare, reducând astfel diferența inițială dintre veniturile lor., deși la stabilirea cuantumului pensiei ar trebui să se țină cont de funcția, gradul militar dobandite până la finalul carierei de către militarul pensionat (încălcându-se paragraful 110 din Decizia 467/2023).
Criteriul de diferențiere este vârsta, starea materială, respectiv veniturile cuvenite cu titlu de pensie de serviciu în baza vechimii, gradului, funcției deținute, noi fiind pensionați în baza unor legi speciale care stabilesc acordarea pensiilor de serviciu cu criterii clare de determinare avute în vedere pe parcursul carierei.
Fapta discriminatorie nu are o justificare obiectivă, iar mijloacele de realizare a
acestui obiectiv nu sunt adecvate și necesare.
Reiterăm că raportarea legiuitorului, în stabilirea unor așa zise praguri de impozitare, fie la venitul din „salariul mediu net pe economie”, fie la venitul din „salariul mediu brut pe economie” doar în cazul pensiilor de serviciu, constituie o încălcare a principiului nediscriminării prevăzut de dispozițiile art. 20 ale Cartei Drepturilor Fundamentale coroborate cu art.3 al Directivei 2000/78/CE și Protocolul 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Utilizarea unui stagiu de cotizare mai lung de 35 de ani pentru calculul contributivității
este inechitabilă pentru cei care au efectuat doar un stagiu de cotizare de 25 de ani. Acest lucru implică o penalizare pentru cei care au contribuit mai puțin la sistemul de pensii și conduce la o distorsiune a drepturilor acestora.
Reamintim că modalitatea de stabilire a pensiei de serviciu era clar prevăzută în legea veche, fără a fi defalcată pe componente, chiar dacă beneficiarul pensiei de serviciu a contribuit în decursul timpului din venitul încasat ca și indemnizație la fundamentarea bugetelor asigurărilor sociale, de sănătate, etc.
Defalcarea venitului constituit din pensie în două sau trei componente, care nu au
legătură cu sumele ce pot fi apreciate potrivit principiului contributivității din sistemul public de pensii, generează inechități între beneficiarii dreptului la pensie, partea considerată contributivă nefiind identică pentru toți militariii (indemnizațiile au în vedere funcția deținută și vechimea în profesie,gradul militar), astfel că și impozitul va fi diferit.
Pe de altă parte, prin defalcarea – în mod nelegal spunem noi – pe trei componente
a pensiei unice de serviciu, nu se stabilește un prag cert de impozitare – de tipul „treaptă” de impozitare, ci în fapt este redus cuantumul pensiei în plată, cu evidentă trimitere doar înspre categoria pensiilor de serviciu ale magistraților, reducere mascată de dispoziția de impozitare cu 15% a părții ce depășește contributivitatea pentru toate categoriile de pensii de serviciu.
Este fals să se aprecieze că „defalcarea” pensiei de serviciu în trei componente
permite o impozitare progresivă. Impozitarea progresivă presupune stabilirea unor praguri ale venitului de la care se majorează contribuția către stat, prag care trebuie să aibă același nivel pentru toți destinatarii legii, indiferent de părțile componente ale venitului.
Mai mult, acestă modalitate de impozitare crează discriminări prin aplicarea în
concret a calculelor de către Casele de pensii chiar și pentru beneficiarii ajunși la vârsta de pensionare în sistemul public cărora li s-a calculat partea contributivă.
Având în vedere că reținerile efectuate de casele de pensii prin aplicarea în concret
în mod defectuos a dispozițiilor art. 101 Cod Fiscal mi s-a creat o stare de discriminare evidentă, se impune admiterea acțiunii în repararea stării de discriminare prin care am solicitat obligarea persoanei juridice care are calitatea de plătitor de venituri din pensii, respectiv Casa de Pensii Sectorială a Ministerul Apărării Naționale de -mi achita prejudiciul constând în sumele reținute nelegal din drepturile de pensie ce mi se cuveneau actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală penalizatoare.
Cu privire la solicitarea de actualizare a sumelor datorate în funcție de indicele de
inflație și acordarea dobânzii legale consider că dispozițiile legii nr. 263/2010 se completează cu regulile de drept comun, în acest sens fiind și dispozițiile art. 156, potrivit cărora prevederile legii 263/2010, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale, se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă.
Actualizarea cu rata inflației a sumelor datorate de pârâtă presupune aducerea la
aceeași valoare economică (putere de cumpărare) a unei sume de bani, în condițiile în care în piață se manifestă, fie un fenomen inflaționist ce are ca efect deprecierea monedei de referință, fie un fenomen de deflație ce are ca efect aprecierea monedei de referință.
De asemenea, potrivit art.1535 din Noul Cod civil – „În cazul în care o sumă de bani
nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență până în momentul plății, în cuantumul convenit de părți sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plății ar fi mai mic. Dacă, înainte de scadență, debitorul datora dobânzi mai mari decât dobânda legală, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil înainte de scadență. Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit.”
Din coroborarea acestor norme cu incidență în cauză, se deduce fără echivoc că, în
speță, dreptul meu la obținerea unei dezdăunări este derivat din neexecutarea obligației la timp, respectiv începând cu data la care drepturile de pensie îmi erau datorate.
Or, potrivit art. 108 din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii plata pensiei
se face lunar. Cum pârâta nu a achitat la datele sus menționate drepturile de pensie ce mi se cuveneau, acordarea dobânzii legale acoperă beneficiul nerealizat, ca parte componentă a prejudiciului (damnum emergens), care trebuie privită ca o chestiune distinctă de actualizare în funcție de rata inflației a sumelor datorate inițial; o astfel de actualizare antrenează și ea răspunderea debitorului pentru neexecutarea la timp a obligației de plată a unei sume de bani, însă întemeiată pe o altă cauză.
Așadar, dobânzile legale, accesorii ale creanței, se cuvin ca daună moratorie, ele
având un alt temei decât cel al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate, în principiu, pretinde, cerând actualizarea creanței la inflație, iar nivelul dobânzii legale trebuie stabilit prin raportare la art. 1 alin. 3 din OG nr. 13/2011 privind dobânda legală penalizatoare.
Se impune a se face precizarea că prin decizia civilă nr. 2/17 februarie 2014,
pronunțată cu ocazia soluționării recursului în interesului legii în ceea ce privește acordarea de dobânzi, s-a stabilit de Înalta Curte de Casație și Justiție că în cazul executării cu întârziere a obligației de plată a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual sau delictual al obligației, daunele interese sub forma dobânzii legale se datorează, fără a se face dovada unui prejudiciu și fără ca principiul reparării integrale a prejudiciului să poată fi nesocotit.
Pentru aceste considerente vă solicit admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
În drept, art. 108 şi 153 lit. l din Legea nr. 263/2010, disp .art.2,art.14 alin.1,art.15 lit.a,art.16nalin.1 lit.b .art.21,lit.a,art.22,27 din legea pensiilor militare de stat Lege nr.
223/2015 republicată și textele indicate în cuprinsul cererii.
Solicităm
-încuviințarea probei cu înscrisuri
-efectuarea unei adrese către Casa de Pensii Sectorială a Ministerul Apărării Naționaleîn cadrul căreia să se solicite clarificări cu privire la modul în care aplică prevederile art. 101 din Legea 282/2023 în ceea ce privește calculul impozitului asupra pensiei mele, modul de stabilire al părții necontributive și modul de impozitare, defalcat pentru partea necontributivă a venitului din pensie; să comunice criteriile și variabilele luate în considerare în calculul impozitului, precum și orice alte elemente relevante pentru determinarea sumei impozitului pe care o suport.
De asemenea vă rugăm să puneți în vedere pârâtei să comunice instanței
instrucțiunile privind modul concret de aplicare a dispozițiilor art. 101 din Codul fiscal, primite de la Casa Națională de Pensii Publice și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
-să dispuneți sesizarea CNCD pentru emiterea unui punct de vedere în cadrul căruia să se constate dacă prin aplicarea în mod concret a dispozițiilor art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, ca pensionar militar sunt discriminat față de alți pensionari, atât din sistemul public cât și beneficiari ai pensiilor de serviciu pentru argumentele expuse la pct. I lit. b al actiunii.
În temeiul dispozițiilor art.413 NCPC solicit suspendarea cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale asupra sesizării.
În temeiul art. 411 combinat cu art.223 Cod proc civ solicit judecarea cauzei și în lipsa mea.
Data, Semnătură,
PUNCT DE VEDERE
AL RECLAMANTULUI PRIVIND EXCEPȚIA DE NECONSTITUȚIONALITATE A DISPOZIȚIILOR ART. 101 DIN LEGEA NR. 227/ 2015 PRIVIND CODUL FISCAL, astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal publicată în M. OF. nr. 950 din 20 octombrie 2023,
Textele supuse controlului de constituționalitate încalcă:
Articolul 1 alin. 3 și 5 din Constituția României,
Articolul 15 alin. 2 din Constituția României,
Articolul 16 alin. 1 din Constituția României,
Articolul 44 alin. 1 – 4 din Constituția României ,
Articolul 56 alin. 2 și 3 din Constituția României ,
Articolul 124 alin. 3 din Constituția României,
Articolul 125 din Constituția României
Articolul 139 alin. 1 și 3 din Constituția României ,
Articolul 147 alin. 2 și 4 din Constituția României , Articolul 6, 13, 38, 61-63 din Legea nr. 24/2000 .
Structura de impozitare stabilită de către legiuitor prin dispozițiile art. XVIII din Legea 282/2023, anume prin modificările aduse art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care asigură o abordare progresivă a impozitării veniturilor din pensii, cu o cotă mai mică pentru veniturile mai mici și o cotă mai mare pentru veniturile mai mari, încalcă dispozițiile constituționale anterior menționate.
1. Textul art. 101 încalcă obligația constituțională a Parlamentului, prevăzută în art. 147 (2) din Constituție, de a aduce în concordanță legile cu hotărârile Curții Constituționale (decizia nr.467/2023), în detrimentul respectării principiilor constituționale și a securității juridice.
Această conduită a Parlamentului, care nu reexaminează și nu ajustează actul
normativ în concordanță cu decizia Curții Constituționale, contravine obiectivului legiferării, care este de a armoniza legislația cu hotărârile instanței constituționale, conform articolului 147 (2) din Constituție.
Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia nr. 467/2023 (paragrafele 165-168) că
impozitarea pensiilor, în special a celor de serviciu, trebuie să respecte principii fundamentale precum echitatea, proporționalitatea, rezonabilitatea și nediscriminarea. Că impozitarea nu ar trebui să aibă un caracter sancționator și că legiuitorul are o marjă de apreciere, dar cu condiția să nu încalce garanțiile atașate independenței sistemului judiciar. Astfel, stabilirea regulilor și bazei de impunere trebuie să fie făcută cu o diligență deosebită pentru a asigura respectarea principiilor constituționale și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, evitând discriminarea și asigurând un tratament echitabil în fața legii.
Cu toate că Decizia Curții Constituționale nr. 467/2023 a clarificat, așadar, în mod limpede aceste aspecte, prin art. 101 astfel cum a fost modificat prin Legea 282/2023, legiuitorul a nesocotit aceste statuări.
Cu privire la efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 467/2023, susținem că, în cadrul procedurii de punere de acord a normei declarate neconstituțională cu decizia CCR anterior menționată, ”Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale”
Această obligație izvorăște direct din textul constituțional al art. 147 (2) și impune Parlamentului un rol activ în procesul de constituționalizare a normelor legale, în acord cu deciziile instanței constituționale. Într-o interpretare contrară ar însemna că, în aplicarea art. 147 alin. (1), (2) și (4) din Constituție, legiuitorul, în cadrul procedurii de punere de acord a legii cu deciziile Curții Constituționale, are un drept de selecție cu privire la acestea, prin actul său decizional putând chiar să mențină în legislație norme afectate de vicii de neconstituționalitate, cum este cazul de față, fapt ce nu poate fi acceptat.
Așa cum statuează Curtea Constituțională prin decizia nr.466/2019 (pct.187,188) ”O
astfel de conduită a Parlamentului ar anula însuși scopul legiferării, acela de a armoniza legislația cu deciziile Curții Constituționale, încălcând obligația constituțională consacrată de art. 147 alin. (2) din Legea fundamentală. Or, în conformitate cu rolul Curții Constituționale și cu valențele controlului de constituționalitate, procesul de reexaminare a legii implică în mod obligatoriu o conduită loială din partea Parlamentului și o analiză aplicată și responsabilă a tuturor textelor declarate neconstituționale, prin raportare la considerentele deciziei.”
Cu titlu de exemplu, în cadrul deciziei sus emintite, Curtea Constituțională a statuat:
166. De asemenea, sub aspectul regulilor fiscalității, Curtea subliniază că, în
jurisprudența sa, a statuat că “o fiscalitate care se îndepărtează de la regulile general admise, cât privește baza și cotele impozabile, categoriile de venituri etc., devine o fiscalitate discriminatorie dacă introduce criterii care afectează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. În această viziune juridică, prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcționari este discriminatorie și contrară prevederilor art. 16 alin. (1) și art. 53 alin. (2) din Constituție” [Decizia nr. 6 din 25 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 25 martie 1993].
165. Se impune, de asemenea, observația că impozitarea nu poate avea un caracter
sancționator, pentru că se ajunge practic la o regândire și o restructurare indirectă a înseși bazei de calcul al pensiei de serviciu, care, astfel cum s-a arătat, trebuie să reflecte o valoare cât mai apropiată de cuantumul indemnizației aferente funcției deținute la momentul la care s-a realizat pensionarea.
167. Stabilirea prin lege a unui impozit trebuie să respecte cel puțin patru criterii:
echitate, proporționalitate, rezonabilitate și nediscriminare.
Prin stabilirea la art. 101 alin. 2 a unei supraimpozitări numai a pensiilor speciale se
încalcă cerința constituțională cuprinsă în paragraful 166 din Decizia 467/2023 ca legiuitorul să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni.
Noile procente de impozitare sunt stabilite cu încălcarea limitelor reexaminării
stabilite prin Decizia CCR nr. 467/2023, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 147 alin. 2 și 4 din
Constituția României, dar și cu încălcarea art. 1 alin. 5 din Constituția României, în condițiile în care legiuitorul a înțeles să modifice dispoziții care nu au fost apreciate ca fiind neconstituționale, producând în fapt o modificare a legii în partea care nu a suferit critici de constituționalitate, legiferând în realitate, într-un nou sens.
De asemenea, dispozițiile art. 101 alin. (8) potrivit cărora În cazul veniturilor din pensii
și/sau al diferențelor de venituri din pensii, precum și al sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație, stabilite în baza hotărârilor judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătorești definitive și executorii, impozitul se calculează separat față de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea prevederilor alin.(2), impozitul reținut fiind impozit final. Impozitul se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plății veniturilor respective, intră în contradicție cu statuările de la paragraful 122: Curtea, în jurisprudența sa, a subliniat că principiul securității juridice exprimă, în esență, faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă [Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012]. Securitatea juridică a persoanei se definește ca un complex de garanții de natură constituțională sau cu valențe constituționale inerente statului de drept, în considerarea cărora legiuitorul are obligația constituțională de a asigura atât o stabilitate firească dreptului, cât și valorificarea în condiții optime a drepturilor și libertăților fundamentale [Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 70]. Astfel, respectarea art. 26 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000 – referitoare la dispozițiile tranzitorii – concură la asigurarea unei legislații ce respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare [Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 13 mai 2021, paragraful 101]. dar și de la paragraful 142. Ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală
anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. [Decizia nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008].
2. Textul art. 101 din Legea nr. 227/2015 încalcă dispozițiile art. 1 alin. 5 din Constituție în componenta de claritate și previzibilitate a normei juridice cu referire la art. 61, 62 și 63 din Legea 24/2000 pentru următoarele argumente:
a. Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă impune legiuitorului
criterii obligatorii pentru adoptarea actelor normative. Jurisprudența Curții Constituționale susține că aceste norme nu au valoare constituțională în sine, dar ele sunt esențiale pentru asigurarea sistematizării, unificării și coordonării legislației, precum și pentru garantarea clarității și previzibilității în cadrul raporturilor juridice.
Prin urmare, aspecte precum claritatea, concordanța și respectarea normelor de
tehnică legislativă pot servi ca temei pentru analiza neconstituționalității unui act normativ.
În ceea ce privește afecțiunea concepției generale sau caracterului unitar al actului
normativ:
Conform art.61 din Legea 24/2000, orice modificare sau completare a unui act
normativ trebuie să se facă fără a afecta concepția generală ori caracterul unitar al acelui act.
În acest context, art. 64 din Legea 227/2015 stabilește o concepție unitară asupra
impozitului pe venit pentru pensii, impunând o cotă fixă de 10%. Cu toate acestea, art. 101 introduce o deviere de la acest principiu, aplicând un impozit care nu este prevăzut de lege.
Această abatere generează o contradicție între cele două articole și încalcă principiul unității sistemului de impozitare. Prin introducerea unui impozit diferențiat pentru partea contributivă și necontributivă a veniturilor din pensii, se încalcă caracterul unitar impus de art.64, iar aceasta crează confuzie în interpretarea și aplicarea legii, nerespectând astfel claritatea cerută de art. 1 alin.5 din Constituție în elaborarea actelor normative.
În ceea ce privește incoerența în integrarea prevederilor modificate:
Art. 62 din Legea 24/2000 impune ca prevederile modificate sau completate să se
integreze armonios în actul de bază. În situația de față, art. 101 (modificat prin Legea 282/2023) introduce un sistem de impozitare diferențiată pentru veniturile din pensii, iar această diferențiere nu se aliniază coerent cu principiile stabilite de art. 64, care prevăd în continuare că veniturile din pensii se impozitează cu 10%, nefiind introduce alte trepte sau cote de impozitare. În loc să mențină coerența și unitatea sistemului de impozitare, această modificare creează o incoerență în integrarea prevederilor modificate în actul de bază, adică în sistemul general de impozitare a veniturilor din pensii.
În ceea ce privește derogarea fără respectarea regulilor impuse de art. 63:
Art. 63 din Legea 24/2000 reglementează modalitatea în care se poate institui o normă derogatorie. El impune utilizarea formulei “prin derogare de la…”, urmată de menționarea reglementării de la care se derogă.
În cazul art.101, deși instituie o derogare de la principiul unicității impozitului pentru
veniturile din pensii, lipsesc claritatea și precizia în referirea la reglementarea de bază din art. 64. Această lipsă de precizie indică o derogare fără respectarea regulilor impuse de art. 63, generând astfel o incertitudine juridică și o nesiguranță în interpretarea și aplicarea legii. Aceasta contravine principiilor constituționale referitoare la claritate și previzibilitate, elemente esențiale pentru orice sistem legal corect și funcțional.
b. În conformitate cu normele de tehnică legislativă din Legea 24/2000 și art. 1(5) din Constituție se impune analiza modului în care art. 64 și art. 101 din Legea 227/2015 se integrează în actul normativ și stabilirea relației dintre aceste două articole.
Susținem că art. 101 este complementar articolului 64, având rolul de a oferi detalii
și clarificări asupra modului în care cota de impozitare, deja stabilită prin articolul 64, este calculată și aplicată.
Amplificarea acestei idei se impune a fi realizată prin sublinierea poziționării art. 64
în structura legii, acesta fiind dispus înaintea art. 101. Această amplasare nu este întâmplătoare, ci reflectă intenția legislatorului de a atribui articolului 64 un rol primordial în stabilirea cotei de impozitare. Faptul că acesta precede articolul 101 sugerează că prima normă este cea care fixează principiul general din perspectiva nivelului cotei de impozitare, în timp ce cea de-a doua furnizează detalii ulterioare pentru implementare și calcul.
Așadar, art. 64 trebuie perceput ca o normă definitorie, care stabilește direct cota de
impozitare, în timp ce art.101 funcționează ca o normă instrumentală, oferind metode și reguli pentru aplicarea cotei deja stabilite de către dispoziția primară. Altfel spus, nemodificarea art. 64 Cod fiscal, neindicarea în concret a altor impozite (cum sunt și cele de 15% și 20%) sau a unor alte cote de impozitare, ci doar modificarea art. 101 care prevede în fapt modalitatea de virare a imozitelor, susține teza că art. 101 Cod fiscal este nelegal introdus, neputând fi raportat la o normă legală.
Astfel, în lumina acestor considerații, modificarea cotei de impozitare ar trebui să se
facă în mod explicit prin intermediul unei dispoziții legislative distincte, care să facă referire directă la articolul 64. Acest demers ar respecta atât ierarhia normelor, având în vedere caracterul primar al articolului 64, cât și principiile de claritate și coerență legislative impuse de normele de tehnică legislativă.
Prin urmare, art. 101 trebuie să fie în conexiune directă și complementar cu articolul 64, fără a avea rolul de a stabili o altă cotă de impozitare, ci de a detalia modul în care aceasta este calculată în conformitate cu prevederile stabilite prin dispoziția normativă primară.
În aceste circumstanțe, interpretarea conform căreia art. 64 stabilește cota de impozitare, iar art.101 reglementează modul de calcul al acesteia contribuie la evitarea redundanței legislative.
Introducerea unei noi cote de impozitare în art. 101 crează o dublare a prevederilor
deja stipulate în art. 64, generând astfel un conflict între dispoziții în cadrul legii, contrar art. 1 (5) din Constituție.
Principiile de economie legislativă și claritate impun evitarea unei legislații
redundante sau contradictorii.
3. Textul art. 101 din Legea nr. 227/2015 încalcă dispozițiile art. 1 alin. 3 și 5 din Constituție în componenta de claritate și previzibilitate a normei juridice cu referire la art. 36 din Legea 24/2000 pentru următoarele argumente:
Prezintă ambiguitate în ceea ce privește definirea clară a nivelului veniturilor la care
se aplică cotele respective de impozitare. Expresiile precum “partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net,” “partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut,” și “partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut” nu oferă o precizie exactă asupra sumelor care intră sub incidența fiecărei cote.
Formulările vagi ale textului permit o interpretare diversă și pot duce la interpretări
subiective. Absența unei clarificări precise a limitei superioare și inferioare a fiecărei categorii poate genera confuzii în rândul plătitorilor de impozit și al autorităților fiscale, contribuind la incertitudini în aplicarea regulilor fiscale.
De asemenea, textul nu furnizează indicatori cuantificabili și verificabili pentru a
determina exact cum se calculează impozitul în situațiile specifice. De exemplu, nu se precizează explicit care este suma exactă la care se aplică cota de 15%, respectiv când venitul se află între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut.
Conform art. 101 alin. (3) determinarea câștigului salarial mediu net prevăzut în
prezentul articol se stabilește prin deducerea din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) și b) și a impozitului pe venit. Normele edictate sunt neclare, determinarea câștigului salarial mediu net prin deducerea din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor sociale obligatorii și a impozitului pe venit, fiind impusă fără a se specifica care este acesta, cel folosit pentru pensiile din sistemul public sau cel folosit pentru pensiile de serviciu. Expresia “utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat” nu oferă o indicație clară asupra modului exact în care se stabilește această sumă. Lipsa detaliilor precise cu privire la formula sau metoda de calcul poate crea dificultăți în determinarea corectă a impozitului datorat.
Textul nu oferă suficiente detalii și orientări cu privire la modul de calcul al părții
contributive a veniturilor din pensii, care ar trebui să fie un element de bază în formula de calcul a impozitului, încălcându-se astfel principiul legalității și previzibilității conform art. 1 din Constituție. Stagiul complet de cotizare pentru militari este de 25 de ani din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu (pensia având regimul unei pensii pentru limită de vârstă), în timp ce stagiul complet de cotizare potrivit dreptului comun este de 35 de ani. Textul legislativ fiscal nu specifică clar care dintre aceste stagii ar trebui să fie folosit pentru calculul contributivității în privința magistraților.
De asemenea, utilizarea unui stagiu de cotizare mai lung de 35 de ani pentru calculul
contributivității este inechitabilă pentru cei care au efectuat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani. Acest lucru implică o penalizare pentru cei care au contribuit mai puțin în sistemul de pensii și conduce la o distorsiune a drepturilor acestora, fiind încălcate dispozițiile art. 44 din Constituție.
Expresia “grijă deosebită” atunci când determină categoria de venit asupra căreia
poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează și modul concret de calcul al sarcinii fiscal, în contextul jurisprudenței Curții Constituționale a României (Decizia CCR nr.223 din 13 martie 2012, decizia CCR nr.256 din 18 aprilie 2012, Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020 și Decizia CCR 467/2023 – par.168), semnalează obligația legiuitorului de a manifesta atenție și considerație aparte în procesul elaborării normelor fiscale. Această responsabilitate presupune o analiză meticuloasă a repercusiunilor asupra contribuabililor, evitarea implementării unor reglementări discriminatorii și menținerea unui echilibru între cerințele fiscale ale statului și drepturile contribuabililor.
Textul este în neconcordanță cu principiul stabilit în Decizia CCR nr. 467/2023, care
subliniază necesitatea unei fiscalități clare, proporționale și echitabile. Ambiguitatea în determinarea sumelor exacte asupra cărora se aplică cotele de impozitare constituie o încălcare a acestor principii.
Cu privire la admisibilitatea unei critici de neconstituționalitate formulate din
perspectiva unor prevederi ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, Curtea a statuat că acestea pot fi avute în vedere în exercitarea controlului de constituționalitate, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție.
Aceasta este concluzia care se desprinde din jurisprudența Curții Constituționale, care a statuat că normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, dar prin reglementarea lor legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. De aceea, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare.
Totodată, trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1),
potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției”, și cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, „în România, respectarea […] legilor este obligatorie” (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012).
”(…) Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, prin
reglementarea acestora, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații ce respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare. Totodată, s-a reținut că trebuie avute în vedere și dispozițiile constituționale ale art. 142 alin.
(1), potrivit cărora „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției”, și cele ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora „în România, respectarea (…) legilor este obligatorie”. Astfel, Curtea a constatat că reglementarea criticată prin nerespectarea normelor de tehnică legislativă determină apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.” (Decizia nr. 366/2022, par. 28 și Decizia nr. 367/2022, par. 35).
4. Textul art. 101 din Legea nr. 227/2015 încalcă dispozițiile art.56, alineatele 2 și 3
din Constituție în corelație cu art. 13 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislative pentru următoarele argumente:
Prin interpretarea art. 56 în contextul impozitării diferențiate a pensiei de serviciu, se
impune o evaluare a coerenței acesteia cu principiul unicității pensiei de serviciu, astfel cum este reglementată în art. 2 lit.a din Legea 223/2015. Întrucât impozitarea diferențiată contravine caracterului unitar al pensiei, rezultă o disonanță între obligația de contribuție la cheltuielile publice și modul în care această contribuție este impusă.
Art. 13 din Legea 24/2000 stabilește necesitatea ca actul normativ să se integreze
organic în sistemul legislației. Coerența în legislație presupune că normele care reglementează același tip de venit ar trebui să fie consistente.
Discrepanța dintre impozitarea diferențiată prevăzută de art.101 din Legea 227/2015 și principiile de unicitate a pensiilor de serviciu conform Legii 223/2015constituie o încălcare a acestui principiu de integrare coerentă în cadrul sistemului legal.
Aceasta în condițiile în care art. 2 lit.a din Legea 223/2015 subliniază caracterul unitar al pensiei de serviciu a militarilor. Indiferent de compoziția contributivă sau necontributivă a acesteia, legislația stabilește că pensia trebuie tratată ca un întreg, reflectând cariera și contribuțiile individuale ale militarului pe întreaga durată a activității sale profesionale.
În aceste circumstanțe unitatea pensiei de serviciu, în ciuda diferențelor de
contribuții, indică faptul că aceasta ar trebui tratată în mod unitar și în ceea ce privește impozitarea.
În mod concret, lipsa de claritate în textul legislativ indicat este evidențiată prin
modul în care partea contributivă a veniturilor din pensii ar trebui să fie calculată în funcție de stagiul de cotizare. Menționăm că există diferență între stagiul de cotizare din legea specială – Legea 223/2015 și cel din legea generală – Legea nr. 263/2010:
Stagiul de cotizare pentru militari este de 25 de ani (pensia având regimul unei pensii pentru limită de vârstă), în timp ce stagiul complet de cotizare potrivit dreptului comun este de 35 de ani. Textul legislativ fiscal nu specifică clar care dintre aceste stagii ar trebui să fie folosit pentru calculul contributivității. Această ambiguitate determină incertitudine în rândul beneficiarilor pensiilor de serviciu cu privire la modul în care li se aplică impozitul, precum și în rândul organelor competente să calculeze impozitul.
Textul legislativ nu furnizează o formulă sau instrucțiuni detaliate cu privire la modul
de calcul al părții contributive. Nu se specifică cum se traduce stagiul de cotizare într-un calcul concret al părții contributive a veniturilor din pensii. O atare lipsă de claritate poate face dificilă înțelegerea și aplicarea corespunzătoare a regulilor fiscale pentru beneficiarii pensiilor de serviciu.
Această incertitudine poate conduce la o interpretare variabilă și subiectivă a legii
fiscale și poate crea confuzie atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale. Mai mult, poate duce la riscul apariției litigiilor fiscale și a contestațiilor, deoarece diferiți beneficiari ai pensiilor de serviciu ar putea interpreta legea în moduri diferite.
Principiul venitului unic, așa cum este stabilit în art. 64, contribuie la predictibilitatea sistemului fiscal pentru pensionar în general și penstru pensionarii magistrați în special. Aceștia știu că vor fi impozitați la o cotă fixă de 10%, indiferent de componența venitului lor. Introducerea impozitului diferențiat în art. 101 aduce un element de incertitudine și variabilitate, deoarece nivelul impozitului depinde acum de proporția dintre componenta contributivă și necontributivă a venitului. Această variabilitate contravine principiului clarității și afectează capacitatea contribuabililor de a anticipa și planifica impozitele aferente pensiilor lor.
În acest context, art. 64 din Legea 227/2015 stabilește o concepție unitară asupra
impozitului pe venit pentru pensii, impunând o cotă fixă de 10%. Cu toate acestea, art. 101 introduce o deviere de la acest principiu, aplicând un impozit diferențiat în funcție de compoziția veniturilor din pensii.
Accentuăm că procentele reținute din pensie nu sunt cote de impozitare, ci taxe. Ca
argument suplimentar vă rugăm să rețineți că deși art. 101 stipulează că ”impozitul se reține”, prin acest articol nu se modifică cota unică de impozitare de 10%, neexistând nicio dispoziție legală care să stabilească noi cote de impozitare de: 10%,15%,20%, prin derogare de la art 64 Cod fiscal. Articolul 101 stabilește doar cum se aplică impozitul (indicând o cota de 15% și 20%), fără ca aceste noi cote sa fie indicate undeva în cuprinsul legii.
Propriu-zis art 101 arată cum se aplică impozitul pentru pensiile de serviciu, fără ca
în fapt și în drept cota unica de impozitare – stabilita la art 64 – sa fie modificată. Or, orice modificare de impozit sau introducere de impozit nou trebuie prevăzută în lege în mod expres.
Prin urmare, nemodificarea art. 64 Cod fiscal prin indicarea unor noi cote de
impozitare sau a unor noi impozite pentru categoria pensiilor de serviciu, relevă faptul că dispozițiile art. 101 Cod fiscal instituie noi taxe, care nu sunt justificate obiectiv sau legal.
5. Textul art. 101 din Legea nr. 227/2015 încalcă dispozițiile art. 15 alin. 2 referitor la principiul neretroactivității legii civile precum și dispozițiile art. 56 alin. 2 și 3 din Constituția României, care dispun: (2) Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale.(3) Orice alte prestații sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situații excepționale, dar și dispozițiile articolului 124 al. 3 și articolului 125 din Constituție, respectiv principiul independenței magistratului – componenta securității financiare)
Dispozițiile art. 56 alin. 2 și 3 din Constituție au primit explicație pe larg în art. 3 din Legea nr. 227/2015, în cazul de față de interes fiind: a) neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiții egale investitorilor, capitalului român și străin; b) certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale.
Modificările aduse Codului fiscal nu respectă cele două principii mai sus amintite,
care, transpuse în limbaj juridic civil, consfințesc principiul egalității de tratament juridic – art. 16 alin. 1 din Constituția României și principiul justei așezări a sarcinilor fiscale – art. 56 alin. 2 din Constituția României, dar și prevederile art. 6 din Legea nr. 24/2000.
Principiul constituțional al distribuirii echitabile a sarcinilor fiscale pentru suportarea cheltuielilor publice, stipulat de articolul 56 alineatul (2), impune necesitatea diferențierii în contribuțiile persoanelor cu venituri superioare. Cota procentuală de contribuție este unitară și nu este progresivă, variabilitatea valorică a contribuției depinzând de nivelul diferit al veniturilor. Această lipsă de progresivitate a cotei procentuale de contribuție a fost recunoscută și subliniată de Curte în Decizia nr. 56 din 2006, evidențiindu-se exclusiv diferența valorică și nu cea procentuală a acestei cote.
În conformitate cu prevederile din Decizia CCR nr. 467/2023, orice fiscalitate care se
abate de la regulile general admise în privința bazei și cotelor impozabile și care introduce criterii discriminatorii care afectează egalitatea în drepturi a cetățenilor devine neconstituțională.
Prin Decizia nr. 258 din 16 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 21 mai 2010, Curtea a constatat că principiul așezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuțiilor să se facă în același mod de către toți contribuabilii, prin excluderea oricărui privilegiu sau oricărei discriminări, astfel încât la venituri egale contribuția să fie aceeași.
În jurisprudența Curții Constituționale s-a stabilit că fiscalitatea trebuie să fie nu
numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni (Decizia nr. 176 din 6 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 9 iunie 2003, sau Decizia nr. 3 din 6 ianuarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 8 iunie 1994). Așadar, legiuitorul trebuie să manifeste o grijă deosebită atunci când determină categoria de venit asupra căreia poartă sarcina fiscală, suma concretă asupra căreia se datorează și modul concret de calcul al sarcinii fiscale.
Orice modificare a sarcinilor fiscale trebuie să fie justificată de motive obiective, să se aplice unitar, să fie clară și predictibilă și să nu diferențieze contribuția fiscală pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni.
Toate aspectele care privesc principiile fiscalității au fost analizate pe larg în Decizia Curții Constituționale nr. 6/25.02.1993, care a stabilit că realizarea unor excepții la impozitarea veniturilor pe criterii sociale, categorii de funcționari sau, desigur, pe criteriile enunțate de art. 4 alin. (2) din Constituție este o încălcare a egalității cetățenilor în fața legii. (… ) O fiscalitate care se îndepărtează de la regulile general admise, cât privește baza și cotele impozabile, categoriile de venituri etc., devine o fiscalitate discriminatorie dacă introduce criterii care afectează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. În această viziune juridică, prevederea legală care introduce un spor de impozit de 30% numai pentru o anumită categorie de funcționari este discriminatorie și contrară prevederilor art. 16 alin. (1) și art. 53 alin. (2) din Constituție.
Prin Decizia nr. 1304/13.10.2009, Curtea Constituțională a reținut că principiul
așezării juste a sarcinilor fiscale impune ca plata contribuțiilor să se facă în același mod de către toți contribuabilii prin excluderea oricărui privilegiu sau discriminări, astfel ca, la venituri egale, contribuția să fie aceeași.
Prin Decizia nr. 1394/26.10.2010, Curtea Constituțională reține că principiul
constituțional amintit (justa aplicare a sarcinilor fiscale) implică un complex de condiții de care legiuitorul este ținut atunci când instituie anumite obligații fiscale în sarcina contribuabililor. Așa cum Curtea statua prin Decizia nr. 6/25 februarie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 25 martie 1993, fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze […] pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. Prin urmare așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice și să țină cont, în același timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale acestora (…) Natura veniturilor nu constituie, din perspectiva textului de lege criticat, un criteriu pentru instituirea unei reglementări diferite.
Nu există o dispoziție legală care să stabilească un sistem de impozitare diferit pentru veniturile obținute din pensii.
Prin dispozițiile art.2 din legea cadru a militarilor ), pensia de serviciu a acestora este
tratată ca un întreg unitar, indiferent de componentele contributive sau necontributive. Acest lucru sugerează că baza de calcul a pensiei este unitară, indiferent de proporția contributivă sau necontributivă, și este determinată pe baza carierei și contribuțiilor individuale. Prin urmare și impozitarea trebuie să fie uniformă. Prevederea care indică susținerea din bugetul de stat pentru o parte din această pensie, nu afectează caracterul unitar al pensiei. Așadar, indicația principală este că pensia de serviciu reprezintă un întreg, indiferent de sursa finanțării.
Prin urmare, pensia de serviciu a militarului este o pensie al cărei cuantum nu este
stabilit prin raportare la contribuțiile pe care acesta le-a plătit în decursul timpului potrivit dispozițiilor în vigoare către bugetul de asigurări sociale, bugetul de asigurări de sănătate, etc.
Și, privind prin prisma modificărilor aduse art 101 Cod fiscal, aceastea adaugă
condițiilor avute în vedere la momentul pensionării (avem în vedere militarul deja pensionat la data de 1 ianuarie 2024), producându-se în fapt o modificare și a dispozițiilor art.16 din legea pensiilor militare de stat Lege nr. 223/2015 republicată, în sensul reevaluării condițiilor de pensionare. Căci la momentul la care militarul a ieșit la pensie nu a avut la cunoștință că pensia de serviciu se va impozita în funcție de contributivitatea/necontributivitatea pe care o va realiza.
Este la latitudinea legiuitorului să stabilească cuantumul pensiei prin raportare la o
componentă contributivă și una necontributivă, însă această modalitate trebuie stabilită prin lege și făcută cunoscută militarului ca și în cazul oricărui alt cetățean, anterior activării dreptului la pensie.
A defalca cuantumul venitului rezultat din pensie în componente necunoscute la
momentul accesării dreptului încalcă – corelativ dispozițiilor art. 56 alin. 2 și 3 din Constituție – principiul neretroactivității legii civile prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituție. În acest sens amintim că solda militarului în perioada derulării activității nu a fost supusă aceluiași regim fiscal acordat altor categorii de salariați, militarul cunoscând că va beneficia la momentul accesării dreptului la pensie de un venit, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
Prin urmare, fixarea în prezent a unei așa-numite părți contributive/necontributive a pensiei, fără a lua în considerare toate aspectele analizate în cazul altor salariați, nu doar că încalcă principiul egalității de tratament juridic, ci și prevederile constituționale care apără dreptul de proprietate (art. 44 alin. 1-4 din Constituția României).
Aceste aspecte, inclusiv cele referitoare la incompatibilități și interdicții în raport cu
rolul și locul militarilor într-o societate democratică, precum și dreptul de a gestiona plata contribuțiilor acumulate anterior numirii în funcție, au fost luate în considerare în momentul categorizării venitului salarial ca indemnizație – un venit salarial unitar. Totodată, acesta este motivul pentru care Statutul militarului este reglementat printr-o lege specială care cuprinde și dispoziții privind dreptul și cuantumul pensiei de serviciu, o pensie/indemnizație nedivizată întro parte contributivă și o parte necontributivă.
Este de subliniat că din solda militarului se rețin lunar contribuții și taxe în
conformitate cu legea, fără a exclude necesitatea definirii clare a componentelor pensiei de serviciu și a proporției acestora în cadrul pensiei unice, reprezentând ”media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c). La media obținută se adaugă un spor de până la 15% în condițiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale”.-
Pentru a se califica pentru o pensie de serviciu, militarul trebuie să acumuleze o
experiență minimă de 25 de ani în funcția sa, o perioadă de serviciu considerată compatibilă cu restricțiile, interdicțiile și incompatibilitățile specifice profesiei demilitar, fără precedent în alte domenii. Aceste restricții sunt privite ca o compensație pe care statul a acceptat să o ofere magistraților pentru această condiție.
Aplicarea prevederilor art. 101 din Codul fiscal, în varianta criticată referitoare la
beneficiarii pensiilor de serviciu aflate în plată, încalcă principiile neretroactivității legii civile conform art. 15 alineatul 2 din Constituția României. Acest aspect devine evident în contextul în care, la momentul dobândirii dreptului la pensie, nu erau cunoscute în detaliu “componentele” acestui drept, astfel încât magistratul să poată face o alegere informată, inclusiv în ceea ce privește momentul solicitării pensiei de serviciu.
Prin urmare, ipoteza conform căreia impozitarea pensiilor de serviciu conform art. 101 din Codul fiscal, așa cum a fost modificat, ține cont de componentele contributive și necontributive ale pensiei este incorectă, având în vedere că aceste componente nu au fost încă stabilite legal în perioada de prestare a serviciului public.
De asemenea, este important de remarcat că evaluarea unei posibile părți
contributive pentru deciziile de pensionare deja emise nu ar fi în conformitate cu legea, deoarece această parte contributivă nu include beneficiile de care un alt salariat a beneficiat în timp și de la care magistratul a fost privat.
Totodată, pentru pensiile aflate în plată sau pentru cei care îndeplinesc deja condițiile de pensionare, stabilirea retroactivă a unei componente contributive și a unei compensații pentru serviciul prestat, încalcă principiul previzibilității și predictibilității legii, inclusiv principiul neretroactivității legii civile prevăzut de art. 15 alin. 2 din Constituția României.
Așadar , concluzionez că instituirea unor rate de impozitare corelate cu o
componentă contributivă și o componentă necontributivă a veniturilor acumulate pe parcursul unei cariere, într-un context în care această modalitate nu a fost specificată în perioada în care militarii sau beneficiarii pensiilor de serviciu ar fi putut contribui la fondurile sau bugetele naționale, constituie o încălcare a prevederilor constituționale cuprinse în articolul 15, alineatele 1 și 2, precum și în articolul 56, alineatele 2 și 3 ale Constituției României.
6. Modalitatea de impozitare stabilită în art. 101 Cod fiscal astfel cum a fost modificat prin Legea nr.282/2023 încalcă dispozițiile art. 16 alin. 1 din Constituția României.
Textul creează o discriminare pe criteriul averii prin impunerea unor cote de impozit
progresive în funcție de nivelul venitului, în ceea ce privește partea necontributivă a veniturilor din pensii. Discriminarea se datorează introducerii a trei trepte de impozitare, fiecare asociată cu un anumit interval al veniturilor. Astfel, plătitorii de impozit cu venituri sub nivelul câștigului salarial mediu net sunt supuși unei cote de 10%, în timp ce cei cu venituri între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut sunt impozitați la o cotă de 15%, iar cei cu venituri care depășesc nivelul câștigului salarial mediu brut sunt supuși unei cote de 20%.
Această diferențiere a cotelor de impozitare în funcție de nivelul venitului este, astfel, discriminatorie pe criteriul averii, deoarece persoanele cu venituri mai mari sunt impozitate la o cotă procentuală mai ridicată, ceea ce reflectă o abordare progresivă. Discriminarea pe criteriul averii este evidentă în faptul că impozitul crește proporțional cu nivelul veniturilor, punând o povară mai mare asupra celor cu venituri superioare și creând o distincție fiscală bazată pe capacitatea financiară a contribuabililor.
Prin aplicarea de cote de impunere diferite în funcție de nivelul veniturilor, se
realizează o apropiere a veniturilor între beneficiari deși prin munca depusă de-a lungul carierei erau indreptățiți a primi o compensare bănească pe măsura efortului depus. În acest caz, militarii pensionari cu venituri mai mari plătesc un impozit mai mare, ceea ce duce la o apropiere a veniturilor lor, deși criteriile în funcție de care a fost stabilită baza de calcul a pensiei au fost strict determinate de legea în vigoare la data pensionării, cum ar fi ——— avute la data pensionării.
De asemenea, aceste dispoziții creează inechitate inter-generațională. Impozitul
aplicat în integralitate promovează echitatea între generații, deoarece fiecare generație de magistrați pensionari este supusă aceleiași rate de impozit asupra întregului venit din pensie, indiferent de structura specifică a pensiilor. În schimb impozitul progresiv pe componentele constitutive ale pensiei creează inechitate inter generațională, contrar principiului impozitării uniforme prevăzut de articolul 56, alineatele 2 și 3 din Constituția României, care stabilește că impozitul trebuie să fie același pentru toți contribuabili în situații similare.
Această structură de taxare constituie o discriminare pe baza sursei de venit,
încălcând astfel principiul egalității, militarii ar trebui să fie tratați în mod egal în fața legii, indiferent de proveniența veniturilor lor (parte contributivă și necontributivă). Prin impunerea de cote diferite în funcție de nivelul veniturilor, structura de taxare propusă încearcă să echilibreze veniturile între beneficiari. Cu toate acestea, această abordare conduce la o discriminare în cazul militarilor pensionari cu venituri mai mari. Aceștia plătesc un impozit mai mare, reducând astfel diferența inițială dintre veniturile lor., deși la stabilirea cuantumului pensiei ar trebui să se țină cont de funcția, gradul profesional , gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu dobandite până la finalul carierei de către militarul pensionat (încălcându-se paragraful 110 din Decizia 467/2023).
Raportarea legiuitorului la stabilirea unor praguri de impozitare, fie la venitul din „salariul mediu net pe economie”, fie la venitul din „salariul mediu brut pe economie” exclusiv în cazul pensiilor de serviciu, constituie o încălcare a principiului nediscriminării, conform art. 16 alineatul 1 din Constituția României.
Conform dispozițiilor Codului fiscal, mai precis ale articolului 64, nu există prevederi
privind tranșe sau cote de impozitare diferite pentru venituri provenite din indemnizații sau salarii. Impozitul este aplicat asupra venitului realizat, inclusiv asupra salariilor, veniturilor asimilate salariilor și pensiilor. Este important de menționat că impozitul nu este aplicat asupra unor componente ale venitului, cum ar fi partea contributivă sau necontributivă.
Prin noile dispoziții ale articolului 101 din Codul fiscal, se observă o intenție de
modificare implicită a cotei unice de impozitare de 10% doar pentru veniturile provenite din anumite categorii de pensii, generând astfel o încălcare a prevederilor art. 16 alineatul 1 din Constituția României, care garantează egalitatea în fața legii.
Statuarea unor așa numite cote de impozitare diferite de cele stabilite legal este un
evident artificiu legislativ, ce trădează instituirea de fapt a unei “taxe suplimentare” asupra veniturilor reprezentate de pensiile de serviciu, cu trimitere evidentă la pensiile magistraților
Deși legiuitorul are prerogativa de a stabili cote de impozitare diferite, precum și
categorii de venituri scutite de impozit, în România nu există în prezent decât o cotă unică de impozitare, respectiv 10%, conform articolului 64 din Codul fiscal. Această abordare susține principiile de predictibilitate și coerență legislativă.
Modalitatea de stabilire a pensiei de serviciu este clar prevăzută în legislația în
vigoare, fără a fi defalcată pe componente, chiar și în cazul în care beneficiarul pensiei a contribuit din venitul obținut sub forma indemnizației la finanțarea bugetelor asigurărilor sociale și de sănătate.
De asemenea, defalcarea pensiei de serviciu în trei componente nu instituie un prag
cert de impozitare sau un sistem progresiv de impozitare, ci reduce cuantumul pensiei în plată, având o orientare către categoria specifică a pensiilor de serviciu ale militarilor. Această reducere este mascată prin impozitarea cu 15, respectiv 20% a părții ce depășește contributivitatea pentru toate categoriile de pensii de serviciu.
7. Art. 101 din Codul fiscal, astfel cum este modificat încalcă dispozițiile art. 44 alin. 1 – 4 din Constituția României, textul reflectând caracterul sancționator care influențează asupra valorii pensiilor.
Impozitarea progresivă conduce la o reducere indirectă a valorii pensiilor, care trebuie să se reflecte cât mai aproape de cuantumul indemnizației aferente funcției deținute la momentul pensionării. Impozitarea progresivă aduce cu sine un caracter restrângător asupra valorii pensiilor, generând, în mod indirect, o diminuare a acestora. Este esențial ca orice impozitare să respecte limitele și condițiile stabilite de lege, iar orice măsură care afectează indirect valoarea pensiilor ar trebui să fie justificată în mod corespunzător.
Or, prin nota de fundamentare a Legii 282/2023 nu se prezintă o justificare obiectivă
a acestei structure de impozitare.
Impunerea unor așa numite praguri valorice – salariu mediu brut sau net pe
economie – pentru calcularea unor impozite, încalcă dreptul de proprietate pe care militarul îl are cu privire la cuantumul pensiei, drept prevăzut de art. 44 alin. 1 – 4 din Constituția României.
Descompunerea unui venit în componente distincte și ulterior impozitarea separată
a acestor componente nu este o practică reglementată în legislația fiscală în vigoare. Această metodă constituie, în esență, o formă de impozitare discriminatorie a pensiei de serviciu, contravenind prevederilor constituționale menționate anterior.
Legea 223/2015 definește pensia de serviciu ca fiind un venit “in integrum” –
echivalentul a 80% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
Împrejurarea că pensia de serviciu conține și o parte contributivă nu schimbă
caracterul unitar și unic al venitului, căci, în caz contrar, legea ar trebui să prevadă noi cote de impozitare în cuprinsul art. 64 din Codul fiscal, care să fie reluate doar în art. 101 Cod fiscal, fapt care însă nu s-a realizat.
Modalitatea de determinare a pensiei de serviciu este explicit reglementată în
legislația curentă, neexistând o dezagregare a acesteia în componente distincte. Pensia de serviciu a militarilor este stabilită la 80% din baza de calcul prevăzută la art. 28,respectiv:
”media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni
consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer; b) compensațiile lunare pentru chirie; c) valoarea financiară a normelor de hrană și alocațiile valorice de hrană; d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a alimentației de protecție, a medicamentelor și materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecție a muncii, precum și a uniformelor obligatorii și a drepturilor de echipament; e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă; f) indemnizațiile de instalare și de mutare, precum și sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum și a transportului la și de la locul de muncă; h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie; i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat; j) restituiri și plăți de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul; k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum și a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat; l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar; m) sumele încasate în calitate de reprezentanți în adunările generale ale acționarilor, în consiliile de administrație, în comitetele de direcție, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislației în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entității asimilate acestuia; n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni și operații în afara teritoriului statului român; o) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale acordate și personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, prevăzute în anexa nr. II – Familia ocupațională de funcții bugetare «Învățământ» și în anexa nr. III – Familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate» la Legeacadru nr. 284/2010 ,cu modificările și completările ulterioare; p) alte venituri care, potrivit legislației în vigoare la data plății, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor”
Procentul menționat, calculat din baza de 80%, care constituie indemnizația de
pensionare, nu a suferit modificări până în prezent. Statul, conform jurisprudenței Curții Constituționale, are capacitatea de a ajusta sau chiar elimina acest procent în viitor, în funcție de orientarea politicii statului în domeniul asigurărilor sociale. Cu toate acestea, orice modificare poate afecta doar viitorul și nu situațiile anterioare.
Prin adoptarea unui procent fix în stabilirea cuantumului pensiei de serviciu, raportat
la media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, se asigură, acordarea aceluiași tratament juridic persoanelor aflate în aceeași situație juridică. Acest lucru se aplică și beneficiarilor de venituri din pensii și/sau indemnizații pentru limită de vârstă, acordate în baza unor legi sau statute speciale. Astfel, se respectă prevederile art. 56 alin. 2 din Constituție, care se referă la distribuirea echitabilă a sarcinilor fiscale.
Curtea Constituțională a reiterat, inclusiv prin Decizia nr. 467/2023 (paragraf 162), că
statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiție impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obținute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincție.
[Decizia nr. 900 din 15 decembrie 2020, paragraful 140]
Simultan, susținem că stabilirea valorii de referință sau a pragului de la care se
calculează treptele de impozitare trebuie să fie efectuată într-un mod clar și precis, având în vedere atât deciziile Curții Constituționale, cât și prevederile Constituției României. Indicarea unui element fiscal fluctuant drept treaptă valorică, cum ar fi salariul mediu brut/net pe economie, va determina o fluctuație și în cuantumul pensiilor de serviciu care vor fi diferite de la un an la altul, depinzând într-o măsură mai mare de factorul politic decât permite legea în cazul altor cetățeni români.
Compensația acordată de stat ca venit unic (cunoscută ca așa numita parte
necontributivă) alături de partea contributivă, în cazul militarilor fixată la 80% procent din cuantumul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar nu poate fi impozitată în alt mod decât în cazul celorlalte categorii de venituri din pensii. În caz contrar, statul pare să încerce să reducă cuantumul pensiilor deja stabilite sau aflate în plată printr-o metodă aparent „elegantă”, dar nelegală. Această abordare contravine principiului neretroactivității legii civile conform articolului 15 alineatul 2 din Constituția României și principiului nediscriminării stipulat de articolul 16 alineatul 1 din Constituția României, încălcând, de asemenea, prevederile articolului 56, articolului 139 și articolului 147 alineatul 4 din Constituția României.
În sensul celor amintite anterior, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 467/2023 că: stabilirea prin lege a unui impozit trebuie să respecte cel puțin patru criterii: echitate, proporționalitate, rezonabilitate și nediscriminare. Întrunirea cumulativă a acestor patru criterii legitimează din punct de vedere constituțional stabilirea unui impozit. Printr-o atare conduită, legiuitorul respectă întru totul dispozițiile art. 56 și 139 din Constituție, fără a afecta alte drepturi și libertăți fundamentale.
Din această perspectivă se constată că autoritatea legiuitoare stabilește, fără luarea
în considerare a tuturor aspectelor de legalitate anterior amintite, că pensia de serviciu este compusă din 3 părți. Două părți contributive echivalente salariului mediu net pe economie și salariului mediu brut pe economie, fără luarea în considerare chiar a părții contributive care nu a fost calculată anterior fiecărui magistrat în parte și care este imposibil de stabilit în prezent. La aceasta se adaugă o a treia componentă a pensiei – compensația pe care o acordă statul – care este stabilită indirect și doar în legea fiscală cu încălcarea inclusiv a eventualei părți contributive a pensiei, „compensație” calculată ca fiind cel puțin egală cu salariul mediu brut pe economie.
Adăugăm însă, aspect care nu a format obiectul controlului de constituționalitate în
precedent, că pentru a putea fi impozitate separat cele 2 sau 3 componente ale pensiilor de serviciu (căci legiuitorul face referire în prezent la salariul mediu net pe economie, salariul mediu brut pe economie și partea care depășește salariul mediu brut pe economie) este necesar ca acestea să fie clar precizate, încă din perioada desfășurării activității care permite acordarea dreptului la pensie de serviciu. Procedând în caz contrar este afectat atât principiul contributivității – astfel cum este el înțeles de legiuitor, cât și componenta „compensatorie” pe care statul, deși a înțeles să o acorde și este legal stabilită, încearcă acum să o reducă, mascat, prin impozitare, ignorând chiar principiile care au impus-o.
Ca atare solicităm Curții Constituționale, a admite excepția invocată și a constata că textul art. 101 din Codul Fiscal astel cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023 este neconstituțional.
În temeiul art. 411 combinat cu art.223 Cod proc civ solicit judecarea cauzei și în lipsa mea.
Data, Semnătura,
DOMNULUI PREȘEDINTE AL …
Anexa nr.2
RECOMANDARI
PRIVIND ACTIUNEA DE CHEMARE IN JUDECATA A CASEI DE PENSII SECTORIALE SI A MINISTERULUI APARARII NATIONALE
(cu adaptarea necesara pentru celelalte institutii echivalente de SNAOPSN)
- SCOPUL ACTIUNII
- Returnarea impozitului suplimentar retinut incepand cu 01 ianuarie 2024, cu dobanzile si penalitatile aferente , in urma declararii neconstitutionalitatii supraimpozitarii discriminatorii si sanctionatorii a pensiilor militare;
- Demersul nostru se va alatura actiunilor intreprinse in acelasi scop de catre magistrati ;
- Marcarea unei noi etape de maturizare a luptei Asociatiilor militarilor pentru prezervarea statutului cadrelor militare si apararea drepturilor acestora.
- ACTIUNEA
- Conform atasamentului
- PRECIZARI
- Cererea de chemare in judecata se individualizeaza de catre fiecare reclamant cu datele personale si antetul necesar, respectiv Tribunalul judetean sau Tribunalul Bucuresti, functie de domiciliul militarului. Astfel se va acoperi intreg teritoriul in care Asociatia are sucursale.
- Cererea se poate depune personal la Registratura Tribunalului sau se poate transmite prin POSTA . recomandat cu confirmare de primire, IN 4 (patru) EXEMPLARE, semnate si datate fiecare atat pe Cererea de chemare in judecata cat si pe Anexa, la sfarsit.
- TERMENUL DE DEPUNERE este de 45 de zile de la luarea la cunostinta despre supraimpozitare , la Sectiile pt.litigii de munca si asigurari sociale ale Tribunalelor judetene si la Tribunalul Bucuresti, functie de domiciliul militarului.
- Depunerea se poate face individual sau pe grupuri de 4-5 militari, cu indicarea ca domiciliu procesual pentru corespondenta numai a unuia dintre domiciliile reclamantilor.
- Se anexeaza xerocopii de pe CI, talonul de pensie supraimpozitata si cel anterior, plicul in care s-a primit talonul cu stampila Postei pentru dovedirea depunerii in termen a reclamatiei.
- Recomandarea Consiliului Director al AORR este de a consilia membrii Asociatiei in sensul de a-si exercita in numar cat mai mare, individual sau in grupuri, drepturile constitutionale de acces neingradit la JUSTITIE si de a comunica la Punctul de Contact numerele de dosare inregistrate la Instante in vederea urmaririi evolutiei acestora si a jurisprudentei ce se va crea.
- COSTURI
- Aprox.20 lei pentru multiplicarea actiunii in 4 exemplare x 30 de file
- Aprox.20 lei costuri de expeditie prin Posta recomandat cu confirmare de primire
- Nu se percepe taxa de timbru
- In aceasta etapa nu este neaparat nevoie de avocat deoarece se cere sesizarea CURTII CONSTITUTIONALE A ROMANIEI si SUSPENDAREA procesului pana la pronuntarea unei Decizii de catre aceasta. – Instanta este abilitata sa judece si in lipsa reclamantului.
- FINALITATEA URMARITA
- Obtinerea unei solutii de tipul celei precedente prin care s-a returnat CASS ul.
In ziua de 26 decembrie 2023, ne-a părăsit, pentru a se înrolaîn Armata Cerurilor, col. (rtr.) dr, Burlacu Ghorghi (Geo)
membru al asociaţiei noastre, filiala Buureşti.
Asociaţia Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă şi în Retragere Costin D. Neniţescu își exprimă profundul regret
și transmite condoleanțe familiei îndurerate.
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în împărăția Sa!
A apărut Revista de Chimie Militară Nr. 22 /2023!
C U P R I N S:
MESAJUL ASOCIAŢIEI CADRELOR DE CHIMIE MILITARĂ ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE “COSTIN D. NENIŢESCU” cu ocazia Centenarului înfiinţării Trupelor Chimice
Col.(ret.)dr. Ion Mitulețu, APĂRAREA CBRN LA CEAS ANIVERSAR – EVOLUȚIE SAU INVOLUȚIE ?
Gl. mr. (ret.) ing. Dumitru Prunache, „ANIVERSAREA – 100”
Col. (ret) Constantin Chiru, 100 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA SERVICIULUI GAZELOR ÎN ARMATA ROMÂNIEI
Gl. mr. (ret.) ing. Dumitru Gheorghe Prunache, ACȚIUNILE ȘEFULUI DIRECȚIEI „APĂRARE C.B.R.N.” A ARMATEI (DIVIZIEI)
Col. (ret.) Alexandru Zamfir, PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ARMELOR DE NIMICIRE ÎN MASĂ ÎN MARINA MILITARĂ. ISTORIA ARMEI DE-A LUNGUL ANILOR
Lt.col. (r.) Florica Stoicescu, ZIUA CHIMIȘTILOR MILITARI
Gl.bg.(ret.) ing. Cristian Gheorghiu, General SCHMIDT Ioan
Col. (ret.) Gheorghe Dohan, BATALIONUL 187 PROTECȚIEANTICHIMICĂ/
PROTECȚIE N. B. C. ˝CRIȘUL˝ ; ˝REPERE ISTORICE˝
Col. (ret.) Constantin Moisa, SCURTĂ ANALIZĂ ȘI OPINII PRIVIND CONFLICTUL RUSO – UCRAINEAN. RISCURI ȘI SCENARII DE TRECERE LA FOLOSIREA ARMELOR NUCLEARE
Col. (r.) ing. Nicolae Mărunțelu, TEHNOLOGII MODERNE FOLOSITE ÎN ACȚIUNILE DE CĂUTARE-SALVARE PROMOVATE ÎN PROIECTUL EUROPEAN „SEARCH AND RESCUE. Clusterul Român PROECO-CBRNE
ÎNTÂLNIRE DE SUFLET, după 25 de ani
Col.(ret.) Otto Martini, EFECTELE SUBSTANȚELOR CHIMICE M-AU URMĂRIT DIN COPILĂRIE
Col. (ret) ing Aurel Popescu, PROMOȚIE DE POVESTE … 1973
Gl. bg. Ion I. Dănilă, Președintele A.N.V. R., A DOUA MOBILIZARE A ARMATEI ROMÂNIEI – 27 octombrie/9 noiembrie 1918
Gl. bg. (ret.) Ion I. Dănilă, NICOLAE IORGA – OBSERVATOR ȘI ANALIST AL ANULUI 1940 LA ROMÂNI
OŞTENI AI CHIMIEI MILITARE, Colonel VLAD GHEORGHE
Colonel BAICU C. ALEXANDRU
Îl salutăm cu drag și ii urăm bun venit în cadrul A.C.Ch.M.R.R.:
Col. (rtr.) Vișan Ștefan, Sibiu.
A apărut nr. 19 din Revista de Chimie Militară, editată de Asociaţia Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă şi în Retragere Costin D. Neniţescu (A.C.Ch.M.R.R.).Lansarea acesteia a avut loc săptămâna trecută, (17 09.2021) într-un cadru restrâns, așa cum impun condițiile epidemiologice, la sala „Cinema” a Cercului Militar Național.
În primele pagini este publicat, sub semnătura generalului de brigadă (rtr.) Vasile Ignat, un articol referitor la Strategia Militară a României în perioada 2021-2024, precizându-se obiectivele și misiunile armatei, precum și direcțiile de acțiune ale acesteia, stabilite în scopul modernizării şi consolidării capabilităţilor militare.
Un spațiu tipografic amplu, din cele 240 de pagini, este dedicat Școlii Militare de Ofițeri de Chimie, care, de la 25 septembrie 1956, a funcționat în garnizoana Câmpulung Muscel. Colonelul (rtr.) Otto Martini relatează, pe larg, evenimente, însoțite de fotografii, din perioada 1956-1961, după care școala a fost mutată la Sibiu. Referitor la anii în care aceasta a funcționat la Câmpulung Muscel, au mai scris generalii (rtr.) Dumitru Prunache și Desideriu Zastulka, coloneii (rtr.) Mihai Asimionesei, Ştefan Vişan și Ernest Balogh, precum și locotenent-colonelul (rtr.) Viorel Gârtan.
Generalul de brigadă (rtr.) ing. Cristian Gheorghiu, președintele A.C.Ch.M.R.R., continuă prezentarea unor capitole dintr-o lucrare a sa, referitoare la atacurile cu agenți biologici asupra agriculturii, noi amenințări/riscuri cauzate de dezvoltrea biotehnologiilor, producerea, propagarea și consecințele atacurilor cu agenți biologici, dar și la protecția împotriva războiului biologic. Colonelul (rtr.) Constantin Moisa prezintă, și în acest număr, principalele categorii de tehnică, echipamente și sisteme din dotarea unor unități de apărare NBC (CBRN) din alte armate.
Din numărul 19 al revistei nu lipsesc rubricile deja consacrate. În Planetă de scriitor sunt publicate poezii care-i au ca autori pe coloneii (rtr.) Liviu Vişan, Martin Cata, Gheorghe Nică Buieşteanu. În cadrul rubricii Părerea mea sunt redate fragmente din cărțile scrise de coloneii (rtr.) Jică Aionoaie și Ştefan Vişan. Curiozități și interpretări lingvistice sunt prezentate la Caleidoscop.
Ultimele pagini ale revistei sunt dedicate celor șase membri ai asociației decedați în perioada cuprinsă între apariția numerelor 18 și 19 ale revistei, coloneii Vlădescu Ilie, Ostafe Ioan, Niculescu Ion-Teodor, Babiuc Victor, Nistor Viorel și Boboc Florian.
(Irina Mihaela Nedelcu)
Pentru plata cotizației, sau pentru oricare alte plăți în contul Asociației Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă și Retragere „Costin D. Nenițescu” codul IBAN este:
RO58CECEB50130RON4201429 deschis la CEC BANK, filiala 13 septembrie București.
1.) Vineri, 17.09.2021, între orele 10 și 12, va avea loc la Cercul Militar Național, sala “Cinema”, Adunarea Generală a A. C. Ch. M. R. R., cu respectarea măsurilor prevăzute pentru starea de alertă .Începând cu ora 12, la restaurantul CMN, este programată o masă festivă;
2.) A apărut nr. 19/2021 al Revistei de Chimie Militară. Prețul, 45 de lei.
COMUNICAT
În data de 18. 06. 2021, la sala Galerii a Cercului Militar Naţional, prin bunăvoinţa dl. col. Cristian Leonard Dorca directorul C.M.N. căruia pe această cale îi aducem mulţumirile noastre, s-a desfăşurat Conferinţa Asociaţiei A.C.Ch.M.R.R. “Costin D. Neniţescu”, în format participare fizică şi digitală.
Au fost parcurse, dezbătute şi aprobate documentele aferente Ordinii de zi:
- Raportul de activitate al Consiliului Director Al A.C.Ch.M.R.R.”Costin D. Neniţescu” în perioada 24.03.2016 – 18.06.2021.
– prezentat de Gl.bg.ing.(ret.) Gheorghiu Cristian;
b. Aprobarea modificărilor la Statutul Asociaţiei.
– prezentat de Gl.bg.(ret.) Ignat Vasile
c. Raport privind situaţia execuţiei bugetare–2016–2020 şi a proiectului de buget pe anul 2021
– prezentat de Col.(ret.) Anorocioaie Turel.
d. Alegerea membrilor Consiliului Director (15 + 2 supleanţi)
In Consiliul Director au fost aleşi:
Col. D. BRÂNZEI, Col. prof. univ. M. ASIMIONESEI, Col.A. ZAMFIR, Col.V. DUMITRESCU, Col.ing. A. POPESCU, Prof.O. STOEAN, Col.ing.C. MIREA Col. E. POPESCU, Gl. bg. ing. C.GHEORGHIU, Col. N. PĂLTÂNEA, Col. Ş. DIACONU, Gl. bg. V. IGNAT, Plt. adj. şef.G.ŢĂPÂRLEA, Col. T. ANOROCIOAIEI, Col. dr. ing. I. SAVU, Col. D. MOISA, Col. V. STOICA.
e. Alegerea cenzorilor
Prezentăm Hotărârea Conferinţei Asociaţiei:
- Actualizarea, aprobarea şi validarea Statutului A.C.Ch.M.R.R. “Costin D. Neniţescu” în concordanţă cu modificările legislative privind funcţionarea asociaţiilor şi fundaţiilor, statutul A.N.C.M.R.R. “Alexandru Ioan Cuza” etc..
- Înfiinţarea de noi filiale (subfiliale) în teritoriu (Cluj, Constanţa, Craiova, Făgăraş, Oradea, Sibiu, Sighişoara)
- Atragerea de noi membrii în filialele/subfilialele existente, cu precădere în Bucureşti, Iaşi, Huşi, Câmpulung Muscel.
- Menţinerea permanentă a legăturii cu A.N.C.M.R.R.„Alexandru Ioan Cuza”, prelucrarea documentelor primite şi transmiterea acestora, care prezintă interes, pentru informarea membrilor din filiale şi subfiliale..
- Participarea membrilor Consiliului Director la adunările trimestriale ale filialelor şi subfilialelor, inventarierea propunerilor venite de la membrii asociaţiei, analizarea acestora şi rezolvarea lor, înaintarea acestora la A.N.C.M.R.R. “Alexandru Ioan Cuza”, dacă se consideră necesar.
- Întocmirea materialelor pentru Revista de Chimie Militară.
- Participarea membrilor A.C.Ch.M.R.R. „Costin D. Neniţescu” cu articole pentru revista „Rezerva Oştirii Române”, Revista Centrului de Perfecţionare Ap. C.B.R.N. ”Muscel” etc..
- Legătura permanentă cu unităţile de Ap.C.B.R.N., participarea la aniversarea înfiinţării acestora sau la alte activităţi organizate de acestea.
- Funcţionalitatea site-ului A.C.Ch.M.R.R.“Costin D. Neniţescu” – acchmrr.ro
- Tipărirea monografiei “A.C.Ch.M.R.R.”Costin D. Neniţescu”
la majorat”, a “Albumului membrilor A.C.Ch.M.R.R. “Costin D. Neniţescu”” şi finalizarea Dicţionarului biografic “Oşteni ai Chimiei Militare” – vol.II.
- Organizarea de întâlniri cu chimiştii din alte garnizoane cu potenţial de specialitate, în scopul promovării A.C.Ch.M.R.R. “Costin D. Neniţescu” – Cluj, Constanţa, Craiova, Făgăraş, Oradea, Sibiu, Sighişoara.
- Procurarea prin A.N.C.M.R.R. a biletelor la staţiunile de tratament şi recuperare din structura M.Ap.N.
13. Organizarea activităţilor/participarea la activităţile ocazionate de sărbătorirea zilelor aniversare naţionale/cu specific militar general şi de specialitate/cu alte semnificaţii, comemorări etc..
Un gând pios, recunoştinţă veşnică şi aprinderea candelei din suflet pentru toţi înaintaşii noştri plecaţi la ceruri!
Mulţumim Preşedintelui de onoare al Asociaţiei, dl.Gl.mr.ing.Dumitru Prunache pentru activitate şi sprijinul acordat!
Mulţumiri tuturor membrilor şi simpatizanţilor Asociaţiei pentru activitatea desfăşurată şi responsabilitatea dovedită!
Mulţumim membrilor Consiliului Director pentru răspunderea asumată!
Dorim COEZIUNE şi SPIRIT de ARMĂ!
Multă sănătate şi împliniri familiale şi personale tuturor chimiştilor militari în activitate, în rezervă şi în retragere, oriunde s-ar afla!
Cu recunoştinţă,
Consiliul Director Al A.C.Ch.M.R.R.”Costin D. Neniţescu”
Moment de recunoştinţă: col.Popescu Ion, mr. Palade Cornel, lt. col. Solomon Ioan, col. ing. Sasu Arcadie, col. Mateescu Gheorghe, col. Ostafe Ioan, col. Rădulescu Dan, Nenu Maria, col. ing. Vlădescu Ilie, lt. col. Pascariu Dan, lt. col. (Inf.) Perdun Adrian, col. Sima Valeriu, col. Anton Radu, col. Patraş Lorentz, col. Ricman Aurel, col. Stoian Vasile, col. Guşanu Nazarie, lt. col. Tamaş Ioanisim col. Iordăchescu Nicolae, col. Babiuc Victor, th. Lăudat Stelian, col. ing. Scarlat Cornel, col. ing. Niculescu Ion.
În data de 31. 10. 2020, decanul de vârstă al Asociației
Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă și Retragere „Costin D. Nenițescu”
colonelul (rtr.), veteran de război, Patras Laurențiu a încetat din viață.
Pe 18 ianuarie 2021 ar fi împlinit 95 de ani.
Adresăm condoleanțele noastre familiei indoliate, și ne exprimăm compasiunea cu aceasta.
Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în împărăția Sa!
În ziua de 25.09.2020, colonelul apărare CBRN (rz.) Anton Mihai Radu, a încetat din viată
Date biografice:
– Nascut la 31.05 1960 in Botosani
– Scoala primara in Vorona/Botosani si Buftea/Ilfov
– 1975-1979 Lliceul Militar Stefan cel Mare
– 1979-1982 Sc.Mil.Of.Acti. Nicolae Balcescu specialitatea chimie militară
– 1982-1989 sef Ap.NBC in UM subordonate Cdm.Av.Mil.
– 1989-1991 A.I.S.M. specialitatea chimie militară
– 1991-1993 asistent universitar la catedra chimie militară / A.I.S.M.
– 1993-1996 ofiter specialist in Comandamentul Apararii Civile
– 1996-2005 ofiter specialist in Ministerul de interne
– 2005-2016 Inspector Sef la ISU Botosani
– 2016 se pensioneaza
– 2016-2020 consilier la CJ Botosani
– Septembrie 2020 candidat la primaria Vorona/Botosani
– 25.09. 2020 infarct masiv, urmat de deces
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
Raport-Control-CPS-MApN-20201Download
